Protestul fermierilor europeni de la Strasbourg este expresia unei nemulțumiri profunde față de politici agricole și comerciale construite pe hârtie, dar lipsite de instrumente reale de control, care pun în pericol competitivitatea fermierilor și securitatea alimentară a Uniunii Europene.
Agricultura europeană nu poate fi protejată cu mecanisme care nu funcționează
Agricultura europeană traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Creșterea costurilor de producție, volatilitatea piețelor, presiunile legislative și concurența neloială din importuri pun fermierii într-o situație-limită. În acest context, peste 200 de fermieri români s-au alăturat protestului de la Strasbourg, alături de mii de agricultori din întreaga Uniune Europeană, pentru a cere un lucru simplu, dar esențial: politici agricole și comerciale care să funcționeze în practică, nu doar pe hârtie.
Această mobilizare nu este un gest izolat, ci parte a unei mișcări europene mai ample, susținute oficial de Copa-Cogeca, cea mai mare organizație de reprezentare a fermierilor și cooperativelor agricole din Uniunea Europeană. Mesajul este clar: fără instrumente reale de control, fără date în timp real și fără reguli egale pentru toți actorii din piață, agricultura europeană riscă să-și piardă competitivitatea și să compromită securitatea alimentară a Uniunii.
LAPAR: Protestul de la Strasbourg – expresia unei nemulțumiri profunde
Prezența delegației românești, formată din peste 200 de participanți, la demonstrația din 20 ianuarie de la Strasbourg reflectă frustrarea acumulată în rândul fermierilor. Aceștia resimt direct efectele unor politici concepute departe de realitatea din ferme, care transferă costurile tranzițiilor economice și de mediu exclusiv asupra producătorilor agricoli.
Agricultura nu este un sector industrial. Spre deosebire de industrie, fermierii nu pot muta producția în alte regiuni, nu pot ajusta rapid volumele și sunt complet dependenți de factori naturali. Cu toate acestea, politicile europene actuale tratează agricultura ca pe o simplă verigă economică, ignorând rolul său strategic în asigurarea hranei pentru cetățenii Uniunii Europene.
O Politică Agricolă Comună puternică, nu diluată
Una dintre principalele solicitări ale fermierilor vizează viitorul Politicii Agricole Comune după 2027. Organizațiile profesionale cer menținerea Politica Agricolă Comună cu doi piloni clari, un buget actualizat cu rata inflației și o simplificare reală a regulilor de accesare.
Ideea unui Fond Unic, care ar dilua sprijinul destinat agriculturii, este ferm respinsă. În lipsa unui buget dedicat și predictibil, fermierii nu pot face investiții pe termen lung și nu pot răspunde cerințelor tot mai stricte de mediu și bunăstare animală. De asemenea, se solicită excluderea agriculturii din mecanismul CBAM, care ar adăuga costuri suplimentare unui sector deja vulnerabil.
Acordul UE-MERCOSUR: un capitol agricol care trebuie redeschis
Un punct extrem de sensibil îl reprezintă acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele MERCOSUR. Fermierii solicită explicit redeschiderea negocierilor pe capitolul agricol al acordului UE–MERCOSUR. În forma actuală, clauzele de salvgardare nu funcționează.
Lipsesc datele necesare pentru monitorizarea cotelor, raportările sunt întârziate, iar responsabilitățile sunt fragmentate între mai multe instituții. Fără date în timp real, clauzele de protecție rămân teoretice și imposibil de aplicat. Din acest motiv, fermierii cer amânarea intrării în vigoare a acordului până la obținerea unei forme acceptate de organizațiile profesionale din agricultură.
Licențiere, trasabilitate și etichetare corectă
Pentru a preveni distorsiunile de piață, fermierii cer introducerea unui sistem obligatoriu de licențiere prealabilă pentru produsele agricole provenite din statele MERCOSUR. Acest sistem ar permite controlul volumelor importate, verificarea trasabilității și a conformității cu standardele europene.
Totodată, se solicită interzicerea practicii prin care materia primă din state terțe este revândută ca produs de origine UE, prin procesări minimale, reetichetare sau reambalare într-un stat membru. Consumatorii europeni au dreptul la o informare corectă, iar fermierii europeni au dreptul la o competiție loială.
Etichetarea clară și vizibilă a originii reale a produselor, inclusiv menționarea statului terț de proveniență, trebuie să devină o regulă uniformă, aplicată și controlată pe întreg lanțul de comercializare.
Practici comerciale neloiale și lipsa controlului instituțional
Un alt punct-cheie îl reprezintă necesitatea modificării Directivei privind practicile comerciale neloiale (UTP), astfel încât aceasta să se aplice explicit și produselor provenite din state terțe. Importurile care nu respectă standardele sociale și de mediu impuse producătorilor europeni generează concurență neloială și subminează eforturile fermierilor din UE.
Analizele bazate pe Access2Market și Eurostat arată clar disfuncționalitățile actuale: pentru produse sensibile, precum carnea de vită, nu există date raportate pentru perioada 2021–2024. În România, raportările cantitative pe produs lipsesc, iar competențele sunt fragmentate între Vamă, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii și INS, care publică date cu întârzieri de minimum un an. Datele disponibile sunt exclusiv valorice, fără segmentare pe produse, ceea ce face clauzele de salvgardare complet ineficiente.
Fără date și control, nu există comerț echitabil
Fermierii europeni cer recunoașterea oficială a faptului că mecanismele actuale de salvgardare nu funcționează în practică și crearea unei structuri reale de securitate, siguranță și control pentru importurile agricole, bazată pe coordonare instituțională și sisteme digitale funcționale.
Mesajul transmis de la Strasbourg este unul ferm și fără echivoc: comerțul liber fără date, fără control și fără standarde egale nu este comerț liber, ci dumping mascat. Iar fără o agricultură competitivă și protejată, securitatea alimentară a Europei devine o promisiune fragilă, nu o certitudine.
Articol realizat cu informații transmise de LAPAR, Alianța pentru Agricultură și Cooperare și COPA-COGECA
