Despre activitatea Agrom-RO a auzit multă lume şi nu puţini fermieri din Ardeal au fost implicaţi direct în programele acestui centru de instruire iniţiat şi finanţat în colaborare cu autorităţile elveţiene încă din anul 1999. Tiberiu Ştef este binecunoscut crescătorilor de animale din judeţul Mureş, dar şi din judeţele Bacău, Harghita sau Bistriţa-Năsăud, unde au fost constituite asociaţii de oieri şi au fost construite stâne moderne. Expertul în agricultura montană a ajuns şi mai cunoscut după ce a devenit consilier al Federaţiei Oierilor de Munte, reprezentată de preşedintele Eugen Gonţea.
Primul obiectiv: redelimitarea zonei montane
Ce mi-a spus Ştef, pe care l-am reîntâlnit la ediţia IndAgra din această toamnă chiar în alaiul ministrului care trecea de la un stand la altul, aproape asfixiat de jurnalişti, funcţionari şi cete de curioşi? ”Pe Daea îl ştiu de multă vreme, ne-am numărat amândoi printre fondatorii Asociaţiei Naţionale de Dezvoltare Montană – Romontana, în 2000. Apoi ne-am mai văzut pe la Parlament, iar anul acesta ne-am întâlnit la Agraria în Cluj-Napoca şi, după ce i-am expus nişte idei despre dezvoltarea zonei montane, mi-a spus să vin la minister consiler. În 10 octombrie a.c. ne-am revăzut la Slatina, era acolo şi Florin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, şi Petre Daea ne-a invitat în echipa lui. Am acceptat amândoi”.
Tiberiu Ştef este angajat part-time. Rămâne, deci, şef la Agrom-RO, dar şi consilier al lui Eugen Gonţea. Va sfătui, prin urmare, şi pe ministrul Agriculturii, şi pe preşedintele unei federaţii a crescătorilor de ovine. ”Nu-i nici o incompatibilitate!”, mă asigură expertul.
Ce şi-a propus Tiberiu Ştef să facă la MADR? O primă măsură ar fi redelimitarea zonei montane, întrucât, în prezent, în mod paradoxal, sate situate în Carpaţi sunt excluse din această zonă. Cum s-a ajuns aici? ”Delimitarea a fost făcută în funcţie de UAT-uri, nu de satele componente. Dacă sediul unui UAT se află în afara zonei montane, atunci toate satele aparţinătoare sunt automat excluse, deşi unele sate se află în munte. În felul acesta s-au pierdut zeci de milioane de euro, din surse europene şi naţionale”, îmi explică noul consilier al lui Petre Daea. Redelimitarea zonei montane va fi făcută în baza unei legi noi, la Parlament fiind înregistrată deja o iniţiativă legislativă.
MUNŢI DE BANI FANTOMATICI
Pentru zona montană planurile sunt cu adevărat măreţe: centre de colectare a lânii şi a pieilor, abatoare şi unităţi de procesare, promovarea produsului montan etc. Muntenii noştri să fie numai pregătiţi să întâmpine minunile care vor urca pantele Carpaţilor dinspre instituţia din Bd. Colţei. Ministrul a anunţat că Parlamentul va aloca, ţineţi-vă bine, un miliard de euro, pentru o perioadă de zece ani, pentru ca obiectivele să fie atinse. Deocamdată, măsurile pentru dezvoltarea zonei montane de către statul român sunt pe hârtie. Până acum, Tiberiu Ştef a văzut cu ochii lui cum se mişcă lucrurile în urma colaborării cu autorităţile elveţiene. Cu un miliard de euro din bugetul naţional, în zece ani chiar ar trebui ca românii din Carpaţi să prospere ca şi fermierii din Ţara cantoanelor.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)
