Cei interesaţi au putut afla cum se realizează alimentarea corectă a maşinilor de erbicidat, distribuţia uniformă pe sol în condiţii de păstrare a normei de aplicare şi a eficienţei economice, optimizarea consumurilor, precum şi conservarea resurselor de apă şi de sol. „Scopul acestui proiect este de conştientizare a faptului că aceste produse de protecţia plantelor pot prezenta un pericol dacă nu sunt manipulate, depozitate şi aplicate corect şi pot produce efecte pe termen foarte lung asupra sănătăţii mediului, a utilizatorului, a consumatorului şi a tuturor actorilor implicaţi în procesele din agricultură”, ne-a explicat Ovidiu Ranta. Printre altele, am aflat că operaţiunea de spălare a echipamentelor este foarte important să se realizeze în câmp, pentru că acolo dispunem de mijloace biologice de descompunere a substanţelor fitosanitare. În fermă este foarte greu de gestionat acest lucru şi riscăm să ajungă substanţe în concentraţii mari pe suprafeţele din fermă şi apoi să le inhalăm sau să ne contaminăm în fiecare zi cu ele.
Atenţie la volumul rezidual!
„La fiecare maşină de tratamente fitosanitare, avem un aşa-numit volum rezidual sau volum mort. În funcţie de capacitate, acesta poate fi de la 20 până la 100 de litri. Adică o cantitate reziduală care rămâne în maşină şi pe care nu o putem evacua orice am face. Prin spălarea buncărului, noi reducem practic concentraţia, dar volumul rezidual rămâne. Spre exemplu, maşinile cu capacitatea rezervorului principal de 4.000 de litri au un volum rezidual de aproximativ 80 de litri. Atât rămâne în pompă, în filtru, pe traseele de distribuţie, pe toate coturile părţilor care menţin lichidul, pentru că în momentul în care apare aerul în instalaţie, el nu mai poate fi evacuat complet. Şi atunci este foarte important să fim conştienţi că acea soluţie reziduală trebuie să aibă o concentraţie redusă, pentru ca atunci când intervenim desfăcând pompa sau filtrele să nu fim expuşi la concentraţii mari. De asemenea, este obligatoriu să purtăm echipamentul de protecţie”, susţine specialistul. În opinia sa, este foarte important ca acest management al resturilor să pornească de la etapa de alimentare. Întrucât majoritatea maşinilor au un sistem destul de empiric de verificare a nivelului de lichid din interior, se recomandă alimentarea cu debitmetre. Trebuie doar să ştim exact ce suprafaţă avem de tratat şi printr-un calcul simplu determinăm volumul de substanţă necesară pentru aplicare!
REDUCEREA FENOMENULUI DE DERIVĂ
Un alt aspect deosebit de important pe care mulţi fermieri îl ignoră este fenomenul de derivă. Iar metoda de aplicare şi eficienţa tratamentului fitosanitar sunt strict legate de factorii fizici şi meteorologici. „Când aplicăm tratamentele este important ca temperatura exterioară să nu depăşească 25 de grade şi umiditatea relativă să nu fie mai mare de 60 de procente, iar viteza vântului să nu depăşească 4-5 km pe oră. Altfel, soluţia se duce în vânt. Închipuiţi-vă că dacă printr-o duză banală cu care sunt echipate foarte multe maşini de erbicidat ar curge 100 de euro, 20 s-ar duce pe plantă şi 80 în aer. Astea sunt pierderile!”, afirmă Ovidiu Ranta. De aceea, forma duzei este foarte importantă. La cele noi, aşa-numitele duze anti-vânt, medaliate cu argint la Agritechnica, pierderile sunt de numai 10%. „Deriva este cel mai periculos element care se poate întâmpla. O picătură care are sub 50 de microni diametrul poate fi transportată de vânt 125 de metri, dacă «supravieţuieşte», adică dacă nu se evaporă pur şi simplu”, consideră specialistul clujean.
Ovidiu Ranta: „Închipuiţi-vă că, dacă printr-o duză banală cu care sunt echipate foarte multe maşini de erbicidat ar curge o sută de euro, 20 s-ar duce pe plantă şi 80 în aer. Acestea sunt pierderile!”
Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)
