Președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), prof. univ. dr. Ilie Van, reconfirmă rezultatele raportului EFSA, dat publicității în 26 februarie 2024, pe baza căruia s-a stabilit că ouăle și carnea de pui din România sunt sigure pentru consum.

„Rezultatele analizelor au arătat că din cele 2721 de probe prelevate din carne de pasare și 481 probe prelevate din ouă de consum, analizate pentru hormoni și alte reziduuri arată că nu a fost depistată nici o probă neconformă, iar din cele 269 de probe pentru reziduurile de antibiotice doar o probă a fost neconformă”, a declarat profesorul universitar, dr. Ilie Van, în cadrul unui comunicat al UCPR.

Totodată, președintele organizației subliniază că toți membrii Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), producători de carne de pasăre şi ouă de consum din România, respectă cu strictețe legislația în vigoare, fiind monitorizați permanent de ANSVSA.

Normele europene impun un sistem strict de monitorizare și control

„Numărul de probe pentru control este aprobat, conform Directivei 96/23/CE, de către Comisia Europeană în funcţie de numărul de păsări din fiecare țară. Numărul de probe analizate în 2022 pentru România este superior numărului mediu de probe analizate în UE fiind efectuate 2721 de teste pentru hormoni și alte substanțe reziduale în carnea de pasăre, 481 de probe prelevate din ouă de consum precum și 269 de probe pentru reziduurile de antibiotice”, a adăugat prof. univ. dr. Ilie Van.

De asemenea, în comunicatul UNCPR se precizează că, metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat sunt cele recomandate şi verificate anual de către Comisia Europeană.

Recoltarea probelor pentru analize se face periodic, inopinat, de către reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, fără ca producătorii să fie informaţi. Pe lângă Programul de Control oficial realizat de ANSVSA în baza Planului Național de control reziduuri, crescătorii de păsări și fermierii sunt obligați să facă săptămânal supraveghere prin programe de autocontrol.

Utilizarea antibioticelor se face doar în scop curativ, ca tratament în diferite boli ale păsărilor, sub prescripția și supravegherea medicului veterinar. De la data finalizării tratamentului cu antibiotice și până la abatorizare se respectă „timpul de așteptare„, astfel încât în carne să nu existe reziduuri de antibiotice.

„În fiecare exploataţie avicolă din România, există un registru în care se menționează obligatoriu denumirea antibioticului administrat, perioada de tratament şi timpul de așteptare necesar eliminării antibioticelor din organism. Totodată, după sacrificare, se prelevează din nou probe, atât din carne cât și din furaje, care se analizează ”, au precizat reprezentanții UCPR.

Dezinformarea creează prejudicii producătorilor români

„Cu toate că rezultatele analizelor arată clar faptul că ouăle și carnea de pui produse în România sunt sigure pentru consum, din păcate, există numeroase știri false și declarații nechibzuite care colportează neadevăruri despre sector.

Declarațiile iresponsabile ale unor persoane care se pretind specialiști în diverse domenii, preluate și în presă, aduc grave prejudicii consumatorilor care sunt îndepărtați de produsele sigure, de bună calitate și la prețuri rezonabile oferite de producătorii români. Informațiile denigratoare la adresa sectorului avicol din România aduc grave prejudicii și producătorilor autohtoni cărora le este afectată relații cu parteneri din piețele externe care folosesc scandalurile și dezinformările care apar în mass-media pentru a pune presiuni”, se precizează în comunicatul UCPR.

Uniunea Crescătorilor de Păsări din România subliniază că programul de control al siguranței produselor avicole are la baza legislația europeană în domeniu:

• Pentru interzicerea utilizării hormonilor în creşterea păsărilor, operează Directiva 96/22, transpusă în legislaţia noastră prin Ordinului ANSVSA 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• Pentru interzicerea folosirii antibioticelor în hrana păsărilor, operează Regulamentul 1831/2003;
• Pentru depistarea substanţelor farmacologic active, operează Regulamentul 37/2010;
• Pentru depistarea pesticidelor în carne, operează Regulamentul 396/2005;
• Pentru depistarea diferiţilor contaminanţi şi micotoxinelor în carne, operează Regulamentul 1881/2006.