Comisia Europeană şi-a redus previziunile pentru producţia de cereale a Uniunii Europene în sezonul agricol 2023-2024, la 286,5 milioane de tone, cu 4,3% mai puţin decât media pe ultimii cinci ani.
Efectele căldurii extreme şi ale ploilor intense, alături de incertitudinea cu privire la evoluţia războiului din Ucraina, sunt principalele motive ale acestei ajustări privind producţia europeană de cereale, ceea ce ar putea alimenta apariţia riscurilor de creştere a costurilor pentru materia primă şi anumite produse alimentare.
Mai exact, subliniază oficialii de la Bruxelles, condiţiile meteorologice extreme din această vară au afectat recoltele culturilor arabile şi specializate din UE, ducând la apariţia dăunătorilor şi a bolilor, ceea ce a avut un impactat negativ asupra calităţii producţiei.
Raportul prevede însă că utilizarea cerealelor în spaţiul comunitar va rămâne stabilă faţă de campania precedentă, deşi cu 1,4% sub media pe cinci ani, şi evidenţiază, mai ales, utilizarea acesteia pentru producţia de biocombustibili, ale căror prognoze sunt de 12% peste sezonul 2022-2023.
Comisia se aşteaptă ca, pentru perioada 2023-2024, UE să îşi reducă importurile de cereale faţă de nivelul „istoric ridicat” din sezonul precedent, urmând totuşi să rămâne în continuare peste media ultimilor cinci ani, datorită soluţiilor logistice dezvoltate pentru a facilita accesul cerealelor ucrainene pe pieţele sale tradiţionale din Africa şi Asia.
Pe de altă parte, producţia de zahăr alb este acum estimată la 15,6 milioane de tone, cu 7% peste perioada 2022-2023 şi aproape de media ultimilor cinci ani de 15,7 milioane tone.
Creşterea preţurilor la culturile specializate
În ultimul an, producţia de ulei de măsline din Uniunea Europeană a scăzut cu aproape 40% iar aşteptările pentru următoarea recoltă rămân sub medie, ceea ce a făcut ca preţurile să fie la maxime istorice în toate statele membre. Această creştere a preţurilor, indică executivul comunitar, va avea un impact negativ asupra consumului şi exporturilor în lunile următoare.
Pe de altă parte, pentru anul de recoltă 2023-2024 este prevăzută o uşoară scădere (2%) a producţiei de portocale, estimată la 6 milioane de tone, din cauza reducerii randamentelor de cultură din Spania – ţara cu cea mai mare producţie la nivel comunitar, având în vedere condiţiile meteorologice nefavorabile.
În ceea ce priveşte producţia de vin, se aşteaptă o reducere anuală de aproape 6%, până la un volum de circa 150 milioane de hectolitri, cu 4,5% sub media pe ultimii cinci ani. Acest lucru se datorează scăderii producţiei italiene şi spaniole (12% şi, respectiv, 14%), din cauza condiţiilor meteorologice care au afectat culturile viticole.
O mai bună competitivitate
În ciuda acestor previziuni în scădere, Bruxelles-ul a explicat că o anumită reducere a costurilor la inputuri, cum ar fi energia, îngrăşămintele şi furajele, a permis UE să recupereze nivelurile de export pentru unele produse de bază datorită preţurilor mai competitive. Această tendinţă s-ar putea păstra şi în 2024, în condiţiile unui curs de schimb dintre euro şi dolar relativ stabil.
În concluzie, Comisia subliniază că, deşi preţurile la alimente continuă să fie o preocupare majoră pentru consumatori, acest lucru ar putea atenua cererea pentru anumite produse, precum vinul sau carnea, al căror consum per capita în Uniunea Europeană este de aşteptat să scadă cu 1,5% în 2023.
