Comisia Europeană a prezentat, pe 25 martie a.c., un plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, având ca obiectiv declarat creşterea producţiei şi a consumului de produse ecologice, pentru a atinge acel prag de 25% din suprafaţa agricolă a UE dedicată practicilor agricole ecologice până în 2030.

Planul anunţat chiar de comisarul Janusz Wojciechowski, într-o conferinţă de presă online, propune 23 de acţiuni structurate în jurul a trei axe:

1. Sporirea consumului;
2. Creşterea producţiei;
3. Îmbunătăţirea în continuare a durabilităţii sectorului, pentru a asigura o creştere echilibrată.

„Vrem să susţinem fermierii ecologici din schema actuală de sprijin din Pilonul II al PAC, dar şi din schemele ecologice prevăzute în Pilonul I. Dezvoltarea agriculturii ecologice va fi unul dintre indicatorii cheie pentru evaluarea acţiunilor noastre de implementare a Pactului Verde”, a precizat polonezul.

Obiectiv: 40 mil. de hectare

foto: canva.com

Dacă în prezent avem undeva la 13 milioane de hectare alocate agriculturii ecologice, peste nouă ani această suprafaţă ar trebui să ajungă la 40 milioane de hectare, conform ţintelor asumate de autorităţile de la Bruxelles. Asta înseamnă de aproape trei ori mai mult.
Austria este lider absolut în ceea ce priveşte agricultura organică, cu circa 26% din suprafaţă dedicată producţiei ecologice. Estonia şi Suedia vin tare din urmă, cu puţin peste 20%, urmate de Italia, Cehia şi Letonia, cu aproximativ 15%. La polul opus se află patru state, printre care şi România, cu mai puţin de 3 procente!

Fără ţinte obligatorii pentru statele membre

Chiar dacă sună puţin apocaliptic această ţintă de 25%, partea bună pentru noi este că ea nu se va aplica fiecărui stat membru în parte, ci se va raporta la nivelul întregii Uniuni. Şi, mai mult decât atât, nu vine la pachet cu o serie de condiţionalităţi sau penalizări, după cum ne-a asigurat comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. „Aceasta este ţinta politică pentru UE. Nu vom defini obiective pentru statele membre, deşi, desigur, vom încuraja statele membre să dezvolte agricultura ecologică. Deci, nu va fi o ţintă obligatorie pentru fermieri. Şi am convingerea că nu va exista nici o opoziţie împotriva acestui lucru pe plan naţional. În acest sens, poate ar fi interesantă încurajarea schimbului de bune practici. Să aflăm mai multe din experienţa Austriei, care are un sector organic atât de dezvoltat. Care sunt beneficiile pentru fermieri sau pentru consumatori? Cu siguranţă, vom iniţia şi acest schimb”, a precizat polonezul.

Vrem să ne atingem obiectivele ambiţioase nu prin ordine administrative, ci oferind stimulente fermierilor, procesatorilor şi distribuitorilor de alimente ecologice
JANUSZ WOJCIECHOWSKI
Comisar european pentru Agricultură

O şansă pentru micii fermieri

În ceea ce priveşte percepţia oarecum justificată cum că agricultura ecologică ar fi mai puţin productivă, ceea ce ar putea ridica anumite îngrijorări cu privire la securitatea alimentară, acesta a declarat că nu împărtăşeşte în totalitate o astfel de viziune, chiar dacă e conştient de faptul că agricultura bio este mai puţin intensivă. În opinia sa, efectele conversiei la agricultura ecologică ar putea fi benefice în primul rând pentru fermele de mici dimensiuni. „Este o mare oportunitate pentru micii fermieri. Mulţi dintre ei au o singură alternativă: să producă ecologic, să primească sprijinul financiar de la bugetul UE, să supravieţuiască şi poate să îşi dezvolte fermele. Pentru că ei nu pot participa la această competiţie intensivă. Putem astfel creşte producţia bio utilizând potenţialul fermelor mici şi mijlocii. Acesta este, din punctul meu de vedere, aspectul cheie al dezvoltării sectorului ecologic. Putem oferi micilor fermieri un program interesant pentru a-i ajuta să existe în agricultură, iar acest lucru are un efect pozitiv nu doar pentru ei, nu numai asupra producţiei durabile de alimente, ci şi a dezvoltării durabile a zonelor rurale”, a explicat comisarul european.

Climat concurenţial echitabil

Se preconizează ca noile norme privind agricultura ecologică să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023, ca urmare a propunerii Comisiei de amânare cu un an a punerii lor în aplicare. Ele vor reflecta astfel natura în permanentă schimbare a acestui sector aflat în creştere rapidă. Noul regulament este menit să asigure o concurenţă loială pentru fermieri şi în acelaşi timp să prevină frauda şi să menţină încrederea consumatorilor.

Există potenţial de creştere

Suprafaţa ecologică totală din UE, care include atât terenurile certificate, cât şi cele aflate în proces de conversie, era de 13,8 milioane de hectare în 2019, echivalentul a aproximativ 8,5% din suprafaţa agricolă totală utilizată. Potrivit Eurostat, între 2012 şi 2019 creşterea a fost de 46%. Tendinţele arată că, la actuala rată de creştere, UE ar putea ajunge undeva între 15 şi 18% până în 2030! Autorităţile de la Bruxelles doresc să stimuleze această creştere prin încurajarea statelor membre să dezvolte planuri naţionale de acţiune îndreptate către acest sector, pentru a-şi creşte cota naţională de agricultură ecologică.

MAI MULŢI BANI DIN BUGETUL PAC
În prezent, există diferenţe semnificative între statele membre în ceea ce priveşte ponderea terenurilor agricole cultivate în sistem ecologic, care variază de la 0,5%, în cazul Maltei, la peste 26% (Austria). Aproximativ 1,8% (7,5 miliarde euro) din fondurile PAC sunt alocate pentru a sprijini agricultura ecologică. Pe de altă parte, viitoarea PAC va include acele eco-scheme care vor fi susţinute de bugetul UE cu 38-58 miliarde euro în perioada 2023-2027, în funcţie de rezultatul negocierilor.

un articol de
LIVIU GORDEA