Prețurile îngrășămintelor scad în aprilie însă prețurile cerealelor blochează achizițiile!
Prețurile îngrășămintelor pentru luna aprilie au scăzut semnificativ atât pe piața mondială, cât și în Europa. Această tendință descendentă este determinată de mai mulți factori, printre care reducerea prețului ureei la nivel global, scăderea prețului gazelor naturale și costurile de producție mai mici ale producătorilor europeni.
Cu toate acestea, deși prețurile îngrășămintelor sunt în scădere, incertitudinea rămâne ridicată, iar riscurile pieței sunt considerabile.
În ciuda scăderii de preț, mulți fermieri sunt reticenți să achiziționeze îngrășăminte. Motivul principal îl constituie prețurile cerealelor, care au scăzut sub 200 de euro pe tonă, un nivel insuficient pentru a acoperi costurile de producție. Astfel, investiția în îngrășăminte devine o decizie dificilă pentru agricultori, având în vedere raportul nefavorabil între costuri și prețul de vânzare al cerealelor, scrie Agrarheute.
Prețurile ureei și ale altor îngrășăminte în aprilie
Pe piața mondială, prețul ureei pentru livrările din aprilie a scăzut semnificativ. În Egipt, unul dintre principalii furnizori europeni, prețul a coborât de la 400 USD pe tonă la începutul lunii martie la sub 360 USD pe tonă în prezent, marcând o reducere de peste 40 de dolari.
Situația este similară și în porturile de export din Orientul Mijlociu, unde prețurile au scăzut de la 392 USD la 360 USD pe tonă pentru livrările din aprilie, iar pentru luna mai, ureea costă doar 348 USD pe tonă.
Pe piața europeană, prețurile îngrășămintelor lichide au scăzut deja cu 15-20 de euro, iar presiunea descendentă asupra prețului ureei a influențat și alte produse precum azotatul de amoniu și KAS.
În prezent, ofertele pentru luna aprilie sunt cu aproximativ 20 de euro mai mici decât cele anterioare.
Factorii de risc pentru viitorul pieței îngrășămintelor
Deși prețurile actuale ale îngrășămintelor sunt în scădere, incertitudinea pe piață rămâne ridicată. Există mai mulți factori care ar putea influența o eventuală creștere a prețurilor:
- Conflictul din Ucraina continuă să provoace îngrijorări majore privind stabilitatea piețelor agricole.
- Tensiunile din Orientul Mijlociu și atacurile Houthi asupra navelor din Marea Roșie generează incertitudini logistice și pot afecta lanțurile de aprovizionare.
- Politicile comerciale globale, inclusiv taxele impuse de SUA și alte țări, pot influența fluxurile comerciale și prețurile.
- Taxele asupra îngrășămintelor rusești, care sunt o componentă esențială a pieței europene (peste 25% din îngrășămintele utilizate în Europa provin din Rusia), ar putea crește semnificativ costurile pentru fermieri.
Viitorul prețurilor îngrășămintelor: vor rămâne scăzute?
Prețurile gazelor naturale, un factor determinant al costurilor de producție pentru îngrășăminte, au scăzut în Europa de la 58 de euro/MWh la 41 de euro/MWh, cel mai mic nivel înregistrat din 18 decembrie. Acest lucru ar putea menține costurile îngrășămintelor la un nivel scăzut în viitorul apropiat.
Cu toate acestea, Comisia Europeană ia în considerare introducerea unor tarife suplimentare asupra importurilor de îngrășăminte din Rusia și Belarus. Dacă aceste tarife vor fi implementate, costurile vor crește treptat:
- Începând cu 1 iulie 2025, tarifele ar putea ajunge la 40-45 euro pe tonă.
- Până în 1 iulie 2028, acestea ar putea atinge 315-430 euro pe tonă, ceea ce ar face importurile din Rusia inaccesibile pentru fermieri.
O piață instabilă, cu multe incertitudini
În prezent, fermierii europeni se confruntă cu o situație paradoxală: prețurile îngrășămintelor scad, dar prețurile cerealelor sunt prea mici pentru a justifica achizițiile.
Mulți agricultori sunt reticenți să investească în fertilizare, de teamă că nu își vor recupera costurile. În plus, riscurile geopolitice și comerciale fac ca piața să rămână imprevizibilă.
Pe termen scurt, prețurile ar putea continua să scadă, dar introducerea tarifelor asupra îngrășămintelor rusești, alături de alte factori globali, ar putea inversa această tendință în următorii ani. Fermierii trebuie să rămână atenți la evoluția pieței și să ia decizii în funcție de raportul dintre costurile de producție și prețurile de vânzare ale cerealelor.
