În condiţiile în care opinia publică solicită din ce în ce mai vehement reducerea utilizării substanţelor chimice în agricultură, s-a considerat că tehnicile de ameliorare a plantelor ar putea fi soluţia salvatoare pentru combaterea dăunătorilor şi a bolilor din culturile agricole. De aceea, decizia Curţii Europene de Justiţie din iulie 2018 cu privire la tehnicile de iginerie genetică ar putea avea un impact negativ asupra dezvoltării de noi soiuri şi hibrizi adaptaţi la schimbările climatice, de care toată lumea vorbeşte în ultimii ani.
Prin urmare, Grow Scientific Progress (GSP), un grup de tineri studenţi masteranzi la Universitatea Wageningen, cu activitate în domeniul siguranţei alimentare, dreptului alimentar, studiilor de mediu, ştiinţelor plantelor, economiei şi biotehnologiei, a elaborat o petiţie pe care au adresat-o Comisiei Europene, solicitând o revizuire a reglementărilor din acest domeniu.
Grupul caută un milion de semnături pentru a „cere un cadru legal mai bun” pentru a-şi atinge obiectivele. Acesta afirmă: „Dorim ca UE să se concentreze pe durabilitate, siguranţă şi inovaţie responsabilă atunci când vine vorba de noi tehnici de reproducere a plantelor.” Semnatarii petiţiei consideră că „actualul sistem de reglementare are ca rezultat o interdicţie implicită a noilor tehnici de ameliorare a plantelor. „Aceste noi tehnici sunt instrumente valoroase pentru creşterea culturilor mai rezistente, cu mai puţine resurse şi în mai puţin timp: o avansare atât de necesară în perioadele schimbărilor climatice şi a perspectivei insecurităţii alimentare”, argumentează tinerii cercetători.
GSP a înaintat această propunere Comisiei Europene sub forma unei iniţiative cetăţeneşti. Propunerea prezintă modificări ale actualei legislaţii, care ţine cont de avansările importante în ceea ce priveşte tehnicile de reproducere a plantelor.
Colectarea de semnături a început pe 25 iulie, la exact un an după ce Curtea Europeană de Justiţie a pronunţat hotărârea şi s-au strâns până acum aproape 5.000 de semnături. Cei mai mulţi semnatari sunt din Suedia şi Portugalia. Românii nu par să fie interesaţi în mode deasebit de acest subiect sau poate nu au auzit despre acest demers. Numai 28 dintre compatrioţii noşti şi-au exprimat online susţinerea faţă de iniţiativa GSP.
Dacă, totuşi, consideraţi oportun un astfel de demers, vă invităm să semnaţi petiţia accesând următorul link: Petitie GSP.
