Conferința anuală a Clubului Fermierilor Români, derulată pe 6 noiembrie, a reunit încă o dată inițiativele care pot schimba agricultura, având ca punct central al actualei ediții propunerea unei Politici Agricole Integrate a României cu obiectiv 2035.

Pentru mulți fermieri, 2024 a fost cel mai dificil și provocator an, iar organizatorii evenimentului de la București și-au propus să găsească răspunsuri și soluții pentru multiplele crize care afectează în prezent agricultura: schimbări climatice, perturbări ale pieței, amenințări economice și de securitate, inegalități pe lanțul de valorificare a produselor sau mecanisme de finanțare insuficiente.
Dacă în trecut principalele teme ale Conferinței Naționale a Clubului Fermierilor Români au vizat succesiunea afacerilor agricole și formarea Tinerilor Lideri pentru Agricultură, de această dată au fost discutate și trasate linii de dezvoltare cu impact asupra întregului sistem agricol, pe baza cărora s-a redactat și propus un Pact multi-sectorial pentru o Politică Agricolă Integrată a României, ce are ca orizont anul 2035.

Viziunea Clubului Fermierilor Români asupra Politicii Agricole Integrate subliniază rolul strategic al agriculturii privind securitatea națională, evidențiind importanța fermierilor în asigurarea securității alimentare și gestionarea sustenabilă a mediului rural. – FLORIAN CIOLACU, Directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români

Paneluri cu liderii locali și internaționali

Evenimentul a reunit în total peste 600 de participanți (fermieri, antreprenori în agribusiness, reprezentanți ai mediului asociativ și universitar, dar și absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură), și a adus în fața publicului, prin intermediul panelurilor de discuții, 4 tematici de actualitate:

1. Dialogul Interactiv UE-România Despre Viitorul Agriculturii, sesiune în cadrul căreia liderii principalelor organizații de fermieri, precum Șandor Darabont (CFRO), Florentin Bercu (UNCSV), Theodor Ichim (APPR), Ionel Arion (Pro Agro) și Nina Gheorghiță (LAPAR), au dezbătut alături de Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, împreună cu Ministrul Plenipotențiar al Reprezentanței României la UE, Achim Irimescu, dar și cu experții Roel Jongeneel, de la Universitatea Wageningen – Olanda, respectiv Fred van Ex, directorul general al INARI Agriculture, perspectivele pe care fermierii europeni le au în contextul provocărilor actuale și despre strategiile care pot fi implementate pentru a consolida securitatea alimentară și reziliența fermierilor pe termen lung.
2. Sesiunea plenară: Viziune și acțiune pentru transformarea sustenabilă a agriculturii: au fost discutate elementele ce țin de politica agricolă europeană și națională, dar și despre modele tehnologice și economice care pot crește sustenabilitatea agricolă. În prezența Comisarului European și a Coordonatorului global pentru Agricultură al Băncii Mondiale, Holger Kray, a fost lansată inițiativa Politicii Agricole Integrate a României, o strategie transpartinică ce vizează modernizarea sectorului agricol și dezvoltarea spațiului rural printr-un parteneriat durabil între fermieri, autorități și industria agro-alimentară.
3. Recâștigarea competitivității agriculturii – provocări și oportunități în contextul multi-crizelor de mediu, economice și de securitate. Proiecte guvernamentale strategice, inițiative multi-parteneriale pentru un nou model competitiv de Agricultură 4.0 – panel la care au participat Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, secretarul de stat al Ministerului Agriculturii din Polonia – Adam Nowak, dar și reprezentanți ai companiilor Corteva, Profi și Summit Agro.
4. Digitalizarea și tehnologiile 4.0 au fost subiectul ultimului panel, Transformarea agriculturii românești pentru asigurarea sustenabilității și valorificarea inovației și digitalizării ca motoare ale dezvoltării, în cadrul căruia membri think-tankului Agrinnovator, Răzvan Prelipcean și Matei Titianu, au discutat alături de Elena Mateescu (ANM), Mihai Gheorghe (Bayer România), Irina Schuman (Banca Mondială) și Dariusz Goszczynski (Camera Poloneză a Produselor Lactate) despre impactul pe care noile tehnologii îl au în gestionarea exploatațiilor agricole, atât la nivel de riscuri, cât și la nivel de oportunități.

Punctele cheie ale conferinței

Aflat pe final de mandat, Comisarul Janusz Wojciechowski a specificat că este necesar ca viitoarele PNS-uri să fie cât mai adaptate la specificul fiecărei țări. În egală măsură, e necesar ca PAC să rămână un capitol separat al politicilor europene și al planurilor strategice, astfel încât fermierii să beneficieze de finanțare dedicată și exclusivă.
La nivel național, ministrul Florin Barbu a subliniat necesitatea investițiilor în sistemele de irigații, zootehnie și procesare, pentru a deveni un jucător important pe piața agro-alimentară europeană.

Ce presupune Politica Agricolă Integrată?                                                                

Documentul lansat în cadrul Conferinței Clubului Fermierilor ar putea servi ca un ghid de lucru pentru elaborarea viitoarelor PNS-uri ale României. Propunerea reprezintă un angajament pe care, indiferent de componența politică, guvernele ar trebui să și-l asume și conține 12 capitole în care sunt detaliate și analizate inițiativele privind prioritățile strategice din domeniul agriculturii: pornind de la îmbunătățirea cadrelor legislative, instituționale și administrative, continuând cu programele de investiții și de dezvoltare rurală și terminând cu reînnoirea generațională și dialogul social.

Documentul propunerii de Politică Agricolă Integrată a României – obiectiv 2035 este disponibil AICI!