În 2018, să ne amintim, a fost votată Legea 62 privind combaterea buruienii ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), normele de aplicare fiind adoptate în acelaşi an şi aplicate de la 1 ianuarie 2019. Anul acesta, însă, în şedinţa din 27 ianuarie, guvernul a adoptat o HG prin care a adus câteva modificări normelor metodologice.
Norme, amenzi, efecte
A fost operată o simplificare a procedurii de verificare a terenurilor infestate, controalele fiind realizate atât de către autorităţile administraţiei publice locale, prin personal împuternicit de primar, cât şi de poliţia locală sau de către comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu. Totodată, a fost ridicat nivelul minim de aplicare a amenzilor, ajungând de la 1000 lei la 5000 lei pentru persoanele fizice şi de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice. Înainte, pragul minim a fost 750 lei pentru persoane fizice, respectiv 5000 de lei pentru persoane juridice.
Când are loc controlul terenurilor infestate?
Dar până la amenzi, guvernul intenţionează ca proprietarii de terenuri să fie mai întâi bine informaţi. Pentru asta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor sunt obligate să creeze pe site-ul propriu o pagină specială de prezentare a buruienii ambrozia, astfel încât proprietarii de terenuri să înveţe să identifice planta sălbatică şi să afle metodele pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea acesteia. Prin HG din 27 ianuarie, guvernul a prelungit perioada privind al doilea control asupra terenurilor infestate, în intervalul 6 iulie – 31 octombrie, al fiecărui an. Măsurile reglementate vor conduce, se aşteaptă guvernanţii, la diminuarea suprafeţelor de teren infestate cu această buruiană, a cantităţii de polen eliberată în atmosferă şi implicit la menţinerea unui mediu sănătos pentru populaţie.
foto:canva.com
Ce spun fermierii?
Natura este, deocamdată, în repaus vegetativ, nu putem vedea ambrozia pe câmp. L-am sunat pe Ion Achim, fermier de cultura mare din Răcari, judeţul Dâmboviţa, şi mi-a spus că pe terenurile sale nu creşte această buruiană: ”Nu am avut probleme, fiindcă eu îmi lucrez terenurile. Buruiana creşte unde e pârloagă. La mine, nu e cazul”.
Printre cei vizaţi de lege sunt şi proprietarii sistemelor de irigaţii. Directorul filialei ANIF Tulcea, Marius Damian, m-a asigurat că nici ei nu au constatat o invazie a ambroziei: ”Dacă a fost pe undeva, a dispărut în urma lucrărilor de decolmatare”.
Prefectura în acţiune!
Prefecturile au anunţat anul trecut demararea unor controale în teritoriu. Astfel, prefectura Dolj a informat în 2 septembrie că „verificările vor fi efectuate de comisia pentru combaterea buruienii ambrozia, comisie constituită la nivelul judeţului Dolj, prin Ordinul Prefectului. Secretariatul comisiei asigurat de către Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Dolj va prezenta, săptămânal, prefectului un raport cu privire la acţiunile întreprinse şi măsurile dispuse”. (…) În judeţul Dolj sunt foarte multe terenuri acoperite cu această buruiană, Garda de Mediu dând câteva zeci de avertismente. La următorul control, cei care nu au luat măsuri riscă amenzi”, a notat la momentul respectiv publicaţia craiovaforum.ro.
Nu am găsit, deocamdată, o statistică publică a amenzilor aplicate la nivel naţional de instituţiile abilitate şi nici o evaluare a suprafeţelor infestate cu ambrosia.
Pericol major pentru sănătate
În schimb, Ministerul Sănătăţii ne avertizează că în mod uzual, alergiile la polenul de ambrozia sunt cauzate de expunerea pe parcursul mai multor ani (3-4 ani), astfel că simptomele de rinită alergică apar la copii cu vârsta de cel puţin 4-5 ani. Sunt cazuri când vârsta de apariţie a simptomelor a coborât sub 1 an, existând chiar şi copii de 6 luni care prezintă rinită alergică indusă de polenul de ambrozia. Se evidenţiază astfel gravitatea extremă generată de alergia la ambrozia, care afectează sănătatea unei largi categorii populaţionale, care include şi copii cu vârsta de sub 1 an.
Statistici alarmante
foto: glisando.ro
Potrivit estimărilor oficiale, din populaţia activă a României (9.000.000 persoane), un număr de 482.000 persoane sunt alergice la polenul de ambrozia, majoritatea prezentând rinoconjunctivită, afecţiune care în timp evoluează spre astm. Aceste date evidenţiază o prevalenţă crescută a alergiei la ambrozia de 5,35% în populaţia activă din România, ceea ce indică o morbiditate crescută, comparabilă cu cea dată de diabetul zaharat. Populaţia expusă la polenul de ambrozia atinge 6 milioane de locuitori, majoritatea din vestul ţării, celelalte regiuni fiind mai puţin afectate. Aceste date ar trebui să determine atât la nivelul autorităţilor, cât şi al proprietarilor un plus de responsabilitate.
MĂSURI DE COMBATERE
Potrivit legii, ambrozia este eliminată prin cosire, smulgere, erbicidare sau prin alte lucrări şi metode specifice. De pildă, atunci când buruiana este răspândită în interiorul tarlalelor/solelor agricole, în special în interiorul unor crovuri, stufărişuri, denivelări etc., distrugerea poate fi făcută prin aplicarea unor lucrări de discuit, grăpat sau prin folosirea unor cositori mecanice. Aceste măsuri sunt menţinute până la sfârşitul perioadei de vegetaţie.
un articol de
STELIAN RĂDESCU
