Mai întâi, specialistul s-a declarat de acord cu modificarea Ordinului 619/2015 al MADR. „Este îmbucurător faptul că Ordinul 619 s-a modificat şi nu trebuie să mai întoarcem cultura în anul viitor. Deci semănăm în toamna lui 2018, specificăm la APIA că ne-a răsărit cultura şi în opt săptămâni o putem încorpora în sol”, a susţinut Molodoi.
Când muştarul a sărit… sub brazdă!
Apoi, directorul tehnic al Grupului Almos a intrat direct în… brazdă. „Vreau să trag un semnal de alarmă. Grupul nostru s-a axat mai mult pe zona de interes ecologic. Anul trecut am cultivat şi muştar, şi Phacelia, specii pentru amestecuri de culturi secundare. Până la 30 martie aveam termen să desfiinţăm aceste culturi, introducându-le sub brazdă. Dar prin 24-25 martie, în judeţul Neamţ a fost declarat cod portocaliu de către meteorologi. Deci nu aveam cum să intrăm în câmp să lucrăm. Am notificat APIA şi am obţinut o amânare de o lună de zile, reglementată legal, până la 30 aprilie. Ne-am conformat şi a trebuit să întoarcem amestecul de culturi”, ne-a declarat inginerul Alexu Molodoi.
Agronomul nemţean consideră toată această procedură o greşeală, ce vine în „coliziune” cu agrotehnica şi chiar cu bunele practici în agricultură. Redăm în continuare opinia sa: „Este o greşeală! Eu nu aş fi încorporat în sol acest mulci. Amestecul format din muştar şi Phacelia peste iarnă a degerat, din această masă vegetativă s-a format un mulci, un strat uniform de masă vegetativă pe suprafaţa solului. Eu aş fi putut foarte bine să fi semănat cu maşinile mele performante direct în acest strat şi aş fi profitat de umiditatea din sol. Aşa…, am băgat discul, am încorporat sub brazdă acest mulci, am pierdut apa din sol, am semănat… Degeaba am achiziţionat noi semănători performante! Mulciul are un rol important: protejează terenul împotriva eroziunii eoliene, a radiaţiilor solare, iar în timpul tratamentelor erbicidul nu se degradează. În plus, mulciul conservă suficientă apă în sol pentru o răsărire explozivă a plantelor semănate. Restricţiile de acest fel sunt specifice fiecărei ţări. Nu cred că în Franţa sau în alte state comunitare este obligatoriu să întorci cultura!”
Soia – o cultură cu probleme… de ecopolitică!
Alexu Molodoi s-a declarat extrem de necăjit de faptul că şi cultura de soia suferă unele constrângeri. „Avem o problemă cu soia. Folosim şroturi din soia modificată genetic, dar nu este voie să cultivăm OMG! Acum ni se interzice utilizarea produselor pentru protecţia plantelor pe zonele de interes ecologic ocupate de culturi fixatoare de azot, inclusiv soia. Degeaba sunt lansate produse fitosanitare performante, dacă ele nu pot fi utilizate! {i mai departe, nefolosind programele de protecţie la soia, nu vom mai beneficia de acea plată de înverzire, care era un sprijin destul de consistent – 57 euro pe hectar”, a susţinut Alexu Molodoi.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)
