Totul a pornit ca o afacere de familie. Aşa a şi fost gândită investiţia în creşterea găinilor ouătoare. Mai întâi, cu 146 de păsări, adăpostite în curtea părinţilor. Asta se întâmpla undeva după anul 2000, când întreaga producţie de ouă era valorificată în pieţe. Astăzi, însă, Călin şi Cătălin Beian se laudă cu un efectiv de 10.000 de capete de găini ouătoare pe producţie şi 15.000 de puicuţe, crescute cu mare grijă în ferma lor din Pănet, o comună din imediata vecinătate a oraşului Târgu Mureş. Anual, aici sunt produse circa 2.160.000 de ouă. În cele mai bune condiţii de igienă şi bunăstare animală. Hala de producţie a fost construită din fonduri proprii iar adăpostul de creştere a tineretului a fost ridicat parţial cu fonduri europene.
Material genetic adus din Cehia
Dacă la începuturi nu puneau mare preţ pe genetică, cu timpul s-au orientat spre hibrizi cu potenţial ridicat de producţie. Astfel, în ferma lor cresc doar găini din rasele hibride Lohmann Brown şi Isa Brown iar puii sunt aduşi tocmai din Cehia, pentru că, susţin ei, acolo sunt de o calitate superioară. „Puii sunt uniformi şi viguroşi. În România e greu să găseşti material genetic de calitate. Nici nu prea mai există ferme specializate, deoarece nu pot să se susţină financiar ca să păstreze formele parentale în standardul genetic impus de hibrid”, mi-a explicat Călin Beian, care este inginer zootehnist şi principalul responsabil cu partea de creştere a găinilor. În schimb, fratele său Cătălin se ocupă mai mult de cultura mare, pentru că familia Beian are în exploatare şi 280 de hectare de teren agricol.
Sistem automatizat, un singur angajat
Au ales sistemul de creştere pe baterii îmbunătăţite pentru că s-a ţinut cont de normativele europene privind spaţiul de exploatare, condiţiile de furajare etc. „La noi totul este automatizat, în proporţie de 99%. Avem un singur angajat, care sortează ouăle şi le pregăteşte de livrare. Sunt zile în care în hală nu intru decât eu, pentru a urmări fluxul”, m-a asigurat Călin.
8 luni de producţie/pasăre
De la acesta am aflat că păsările nu stau mai mult de opt luni pe producţie. „Noi nu exploatăm la maximum pasărea, nu o stoarcem de resurse. O vindem într-un moment în care îi mai oferim şansa să trăiască în condiţii optime într-o gospodărie încă cel puţin doi ani. Asta înseamnă că la un an şi două luni de viaţă găinile noastre sunt dirijate spre vânzare. Nu agreăm ideea de abatorizare, ci preferăm să le vindem în viu în momentul în care randamentul lor scade sub 85%, după care introducem o serie nouă”, a ţinut să precizeze acesta.
Mediu extrem de curat
Ventilaţia interioară este foarte bună. Ceea ce m-a frapat cu adevărat este faptul că, deşi la momentul vizitei mele afară era destul de cald, în interior nu se simţea nici un miros şi nici în jurul fermei. Asta pentru că dejecţiile vin evacuate automat şi sunt încărcate într-o remorcă, după care vin transportate într-o platformă de depozitare de unde, la un moment dat, sunt împrăştiate pe câmp ca îngrăşământ natural. De asemenea, un alt aspect care mi-a sărit în ochi – ouăle sunt extrem de curate, fără praf şi alte impurităţi. Nu există contact cu excrementele, pentru că oul ajunge imediat în zona de colectare după ce a fost ouat.
Lipseşte predictibilitatea
„Nouă ne lipseşte predictibilitatea, pentru că cererea pe piaţă nu este constantă. Are o legătură cu perioada concediilor şi cu ouatul găinilor la ţară. La noi pleacă oul din fermă la 40 de bani plus TVA şi în magazin îl vei găsi la 60-65 de bani. Noi nu câştigăm atât de mult pe cât o fac comercianţii”, afirmă zootehnistul.
Ferma vinde şi en-gros, dar şi către magazine mici şi mijlocii de cartier din Târgu Mureş şi Reghin, sub brandul BioAgras.
Legislaţia europeană e o provocare
Pe lângă concurenţa neloială, fraţii Beian se mai confruntă cu o problemă – legislaţia europeană! „Este o mare provocare pentru noi, în sensul că ne pune anumite piedici. E din ce în ce mai restrictivă. Este foarte greu să produci la nivel extensiv şi la un preţ bun. Avem nevoie de un climat corespunzător pentru o concurenţă cinstită şi să se poată vinde oul în funcţie de calitatea sa. În prezent, pare că se doreşte să obişnuim consumatorul să mănânce mult, prost şi ieftin. De cele mai multe ori, românii cumpără fără să se uite pe etichetă. Noi, de exemplu, de peste 15 ani folosim aceeaşi reţetă la fiecare serie de găini, furaj care nu include aditivi sau coloranţi. Ne bazăm doar pe cereale şi şroturi proteice, de soia şi floare. Este o hrană foarte simplă şi sănătoasă”, afirmă Călin. Raţia furajeră este administrată în funcţie de categoria de vârstă. Tineretul de creştere are o reţetă iar pasărea în exploatare o altă reţetă.
Fraţii Călin (stg.) şi Cătălin Beian (dr.)
Afară, randamentul de ouat e perturbat
Despre noile reglementări europene privind metoda de creştere a păsărilor, Călin crede că sunt aberante. „Atâta timp cât în cuşcă găina îşi exprimă potenţialul genetic cel mai bine, asta înseamnă că are condiţii optime de viaţă. Cuştile noastre sunt moderne, de 3,2 metri pe 1,6 metri, compartimentate. Dacă scoatem găina afară din cuşcă, îi scade randamentul de ouat. Şi asta se întâmplă de obicei când apare cel puţin un factor perturbator. Nici o specie de interes zootehnic nu îşi exprimă potenţialul productiv dacă are un factor de stres”, argumentează inginerul zootehnist.
Autonomie energetică
Halele sunt monitorizate permanent. Orice modificare a parametrilor de producţie alertează trei persoane, indiferent dacă este zi sau noapte. Totodată, ferma este autonomă din punct de vedere energetic. Dacă apare o pană de curent, porneşte automat generatorul.
Free-range, o posibilă soluţie
Fraţii Beian iau în calcul trecerea la sistemul de creştere free-range în următorii ani. „Avem posibilitatea să implementăm un sistem tip volieră, ca pasărea să poată ieşi oricând din adăpost. Consumatorul este foarte sensibil la ideea că pasărea este ţinută în baterii şi că este limitată ca spaţiu de mişcare. Deşi, din punctul nostru de vedere, îndeplinim în totalitate standardele de bunăstare. Dar şi în sistemul free-range există anumite provocări. Chiar dacă găina putem spune că are o altă viaţă socială, este mai expusă la boli”, a ţinut să sublinieze Călin Beian.
Conceptul de găină stresată e o aberaţie în sine. Orice specie de interes zootehnic, dacă are un stres cât de mic, nu produce. Acela este semnul că ceva nu este în regulă, dacă scade producţia – Călin Beian
Care este termenul de garanţie al unui ou şi cum recunoaşteţi un ou cu data termenului de expirare modificată aflaţi de AICI!
un reportaj de
LIVIU GORDEA
