Este indicat ca această normare să se facă pentru o producţie potenţială, care să corespundă cantităţii de lapte sintetizate de glanda mamară în condiţiile în care disponibilitatea nutrienţilor nu este limitată şi nu se înregistrează probleme pe parcursul lactaţiei, din punct de vedere sanitar-veterinar.

Producţia de lapte potenţială variază, în principal, în funcţie de potenţialul genetic al animalului, de numărul de lactaţii, precum şi de stadiului lactaţiei şi al gestaţiei.

Cercetătorii francezi calculează producţia de lapte potenţială, raportându-se la perioada de vârf a lactaţiei şi a săptămânii de lactaţie în condiţiile unei alimentaţii corespunzătoare, mai ales în faza de debut a lactaţiei. În tabel redăm rezultatele acestor calcule, privind producţia de lapte potenţială (kg/zi) a unei vaci stabilită în funcţie de producţia potenţială totală (pentru 305 zile de lactaţie sau din perioada de vârf a lactaţiei).

PRODUCŢIA POTENŢIALĂ DE LAPTE

Valorile tabelare pot fi folosite în două moduri, şi anume:

• Producţia din perioada de vârf a lactaţiei, care se poate consemna în săptămâna a patra, se înmulţeşte cu coeficientul 224, rezultând producţia de lapte potenţială pe o perioadă de lactaţie de 305 zile.

Spre exemplu: dacă în săptămâna de vârf (a patra) se înregistrează o medie zilnică de 32 kg lapte, aceasta se înmulţeşte cu 224 şi rezultă o producţie de 7168 kg lapte/305 zile, în condiţii normale de alimentaţie.

• Dacă o vacă multipară are un potenţial productiv de 7000 kg/305 zile, o alimentaţie bună îi va asigura acesteia o producţie medie zilnică de 31 kg lapte în săptămâna a treia de lactaţie sau de 28 kg lapte în săptămâna a 12-a de lactaţie.

În final, necesarul energetic şi nutritiv al unei vaci pentru producţia de lapte se stabileşte înmulţind cerinţele pentru 1 kg lapte (cu 3,8- 4,0% grăsime) care sunt de 0,44 UFL, 48 g PDI (60g PD), 3,5 g Ca şi 1,7 g P, cu producţia de lapte potenţială.