Numită şi „agricultura digitală”, agricultura inteligentă (Smart Farming) combină tehnologii şi instrumente digitale care colectează, depozitează, analizează şi distribuie date şi informaţii pe întregul lanţ agroalimentar, de la producţie la desfacere.
În plus faţă de agricultura de precizie, Smart Farming combină şi alte instrumente, precum platforme de comerţ şi servicii electronice, sisteme de trasabilitate şi de tranzacţionare prin blockchain sau aplicaţii specifice pentru Internetul lucrurilor (IoT). Acestora li se adaugă instrumente de analiză a datelor şi tehnologii precum inteligenţa artificială şi învăţarea automată. Toate sunt menite să ajute fermierul să ia cele mai bune decizii privind producţia şi vânzarea acesteia şi să eficientizeze managementul fermei, pentru a obţine un profit mai mare şi pentru a asigura produse de calitate.

LOCURI DE MUNCĂ MAI ATRACTIVE

Pe lângă creşterea competitivităţii fermelor, aceste tehnologii pot oferi o soluţie şi pentru probleme precum depopularea şi îmbătrânirea zonelor rurale. ONU estimează că în 2050 doar o treime din populaţia planetei va mai locui în zone rurale. Noile tehnologii digitale din agricultură ar putea crea locuri de muncă mai atractive pentru tineri, prevenind într-o oarecare măsură migraţia acestora spre oraşe, cu atât mai mult cu cât fermierii vor trebui să aibă tot mai multe cunoştinţe şi abilităţi ce combină agronomia cu biologia şi tehnologia informaţiei.

2 MILIOANE DE FERME VOR FI DIGITALIZATE PÂNĂ ÎN 2022

Smart Agri Hubs, un proiect finanţat de Comisia Europeană cu 20 de milioane de euro prin programul Orizont 2020 (Horizon 2020), urmăreşte ca, până în 2022, să furnizeze 80 de soluţii digitale inovatoare pentru sectorul agricol şi să sprijine digitalizarea a peste două milioane de ferme din Europa.

Smart Agri Hubs înseamnă o reţea de 140 de centre („hub-uri”) de inovare digitală, grupate în 9 clustere regionale. Vicepreşedinte al Clusterului Regional Europa de Sud-Est, care reuneşte nouă ţări (Grecia, România, Turcia, Israel, Serbia, Croaţia, Bulgaria, Cipru şi Slovenia), este Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie (ANAMOB).
Reţeaua Smart Agri Hubs are peste 164 de parteneri din sectorul agroalimentar european, precum şi start-up-uri din sectorul tehnologiei informaţiei (IT), IMM-uri, furnizori de servicii şi utilizatori, aceştia din urmă reprezentând forţa motrice care stă la baza transformării digitale.

CINCI SECTOARE PRIORITARE

Proiectul se concentrează pe digitalizarea agriculturii în cinci sectoare:

1. Culturi arabile: inovaţiile propuse urmăresc optimizarea maşinilor agricole, creşterea transparenţei pe lanţul de desfacere, sprijinirea deciziilor privind irigarea culturilor, măsurarea apei din sol şi a condiţiilor climatice;
2. Creşterea animalelor (în 2017, a reprezentat aproape 45% din valoarea ramurii agricole a UE): tehnologiile digitale vizează, printre altele, monitorizarea sănătăţii suinelor, emisiile de amoniac din ferme şi identificarea şi trasabilitatea bovinelor;
3. Producerea legumelor: se experimentează monitorizarea stocurilor cu imagistică 3D, recoltarea legumelor cultivate în sere cu roboţi, precum şi utilizarea datelor colectate de senzori pentru optimizarea aplicării de îngrăşăminte;
4. Producerea fructelor: tehnologiile au în vedere detectarea timpurie a bolilor, monitorizarea viilor sau dezvoltarea unor roboţi pentru tuns iarba din podgorii;
5. Acvacultură (acvacultura furnizează cca. 20% din producţia totală de peşte a UE): Smart Agri Hubs derulează un proiect pilot prin care se urmăreşte crearea unui sistem care controlează calitatea apei şi care execută operaţiuni de rutină.

PROVOCAREA VIITORULUI

În 1960, un fermier din SUA hrănea 26 de persoane. Astăzi, un fermier american asigură hrana pentru 155 de persoane. Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) estimează că, în 2050, un fermier va trebui să hrănească mai mult de 256 de persoane.

THE FUTURE OF FARMING

În 2050 populaţia planetei va ajunge la 10 miliarde de persoane şi va trebui să producem o cantitate aproape dublă de hrană. Inteligenţa artificială, roboţii, dronele, tractoarele autonome, sistemele de agricultură pe verticală, tehnologia genetică şi multe altele vor face parte din viaţa noastră de zi cu zi.
Click AICI şi vezi cum a revoluţionat tehnologia activităţile umane, inclusiv agricultura!

un articol de
VIOLETA MÂŢ