Legătura dintre cercetare, producţie şi inovaţia în ameliorarea plantelor, a grâului în special, a fost unul dintre cele mai dezbătute subiectele ale celei de-a ediții a evenimentului “O zi din viața unui ameliorator de plante”, organizat de Alianța Industriei Semințelor din România (A.I.S.R) în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Lovrin.
Întâlnirea specialiştilor AISR de la SCDA Lovrin cu presa agricolă, dar şi cu reprezentanţi ai fermierilor din judeţele Timiş şi Arad, s-a dovedit a fi mai mult decât o simplă discuţie protocolară, a fost o reuniune în care s-au dezbătut principalele probleme ale sectorului producerii de sămânţă certificată din România, propunerile legislative privind NGT, condiţia cercetătorilor din reţeau staţiunilor agricole, dar mai ales rolul şi importanţa susţinerii cercetării în condiţiile geopolitice actuale şi ale agriculturii din România.
La eveniment au participat peste 25 de jurnalişti din presa agricolă, reprezentanţi ai industriei seminţelor, fermieri, cercetători şi profesori de la universităţile de profil din Timişoara şi Iaşi.
Obiectivele de cercetare urmăresc probleme practice
Principalele teme şi obiective de cercetare, precum şi o parte a rezultatelor cercetării din ultimii ani – cele mai noi soiuri şi linii propuse pentru omologare ale SCDA Lovrin – au fost prezentate direct în câmpurile experimentale de către conf. dr. Marinel Horablaga, directorul executiv al Staţiunii, împreună cu ing. Gheorghe Bunta, şef laborator ameliorare grâu.
Specialiştii SCDA Lovrin, împreună cu fermierii prezenţi, au discutat despre temele şi obiectivele de cercetare ale Staţiunii în contextul provocărilor climatice din ultimii ani: seceta prelungită, temperaturile ridicate din timpul iernii, îngheţurile târzii din primăvară şi arşiţa din vară.
Au fost analizate problematici precum respectarea principalelor verigi tehnologice, epoca optimă, densitatea şi adâncimea de semănat, sistemele de prelucrare a solului, gestionarea resturilor vegetale, rolul humusului şi al perdelelor de protecţie în reţinerea umidităţii în sol. De asemenea, estimarea rezultatelor de producţie s-a făcut în raport cu condiţiile specifice din acest an.
Evenimentul a cuprins şi vizitarea laboratoarelor de cercetare ale SCDA Lovrin şi a fost urmată de o serie de prezentări privind importanţa utilizării de seminţe certificate, precum şi stadiul legislativ actual privind Noile Tehnici de Ameliorare (NGT).
Cercetarea, în focurile reorganizării!
În timpul discuţiilor despre situaţia cercetării agricole româneşti, un prim semnal de alarmă a fost tras de către Ioan Jelev, preşedinte interimar al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), care a declarat că „cercetarea agricolă nu este finanţată așa cum ar trebui, iar în aceste condiţii se vorbește tot timpul de restructurări și reduceri. N-o să ascund că trecem prin momente foarte grele, atât în agricultură, în general, cât şi în cercetarea agricolă, deoarece prin reducerea finanţării şi propunerile actuale de reorganizare se încearcă practic desfiinţarea cercetării româneşti, ceea ce pune în pericol securitatea şi siguranţa alimentară a ţării”.
Cercetarea se face cu bani
Situaţia actuală a cercetării a fost deplânsă şi de către Constantin Buzatu, un fermier cu 40 de ani de experienţă din jud. Timiș: „cercetarea agronomică românească, vrem sau nu vrem, ne place sau nu ne place să vedem, a scăzut. Aceasta este realitatea şi poate fi observată această realitate în numărul de soiuri şi hibrizi omologaţi în ultimii ani, iar acest lucru se întâmplă în principal din cauza lipsei banilor”.
Tot din cauza lipsei banilor, oamenii tineri nu mai sunt atraşi să lucreze în cercetare. „Avem oameni buni, absolvenţi deosebiţi, dar aceştia nu pot să fie ataşi în cercetare fără bani, pe un salariu de nimic… Fără bani nu se face nimic şi aceasta este realitatea… Faceţi tot ce ştiţi şi tot ce puteţi pentru a pompa bani în cercetare pentru ca aceste Staţiuni să poată să aducă tineri în cercetare, pentru că oamenii sunt viitorul pentru a realiza obiectivele cercetării”, a atras atenţia Constantin Buzatu.
9 tone/ha la soiul de grâu Biharia
Agricultura merge „mână în mână cu cercetarea” şi „mai ales în condițiile de astăzi, este strident necesar să avem o cercetare românească”, a spus Dimitrie Muscă, director CAI Curtici, care a dat şi „cel mai bun exemplu, din practică, nu din poveşti: soiul de grâu Biharia la care am obţinut 9.020 kg/ha, cu 16% proteină, dar potenţialul lui este de până la 12 tone/ha, ceea ce pentru noi, cei care facem şi zootehnie, este ceva deosebit”.
Citeşte şi: Dimitrie Muscă: Cheltuielile la grâu sunt 6500lei/ha, iar anul ăsta a fost „bobul şi spicul”
SCDA Lovrin va purta numele prof. VALERIU TABĂRĂ
Rememorând contribuţia fostului președinte ASAS, profesor dr. ing. Valeriu Tabără, la dezvoltarea Staţiunii de la Lovrin, Ioan Jelev a anunţat că au fost făcute demersurile pentru ca în cinstea memoriei acestuia, SCDA Lovrin să poarte numele profesorului Valeriu Tabără. Această acţiune a fost depusă în Parlamentul României şi are şi suţinerea Ministerului Agriculturii.
