Mai exact, Apisrom Vaslui, unul dintre principalii procesatori din țară, a achiziționat în 2015 mai mult de o mie de tone de miere, iar mare parte din producție a luat calea Franței. Practic, pe piața franceză de profil, mierea românească a ajuns să înlocuiască mierea importată din Ungaria, lucru consemnat în premieră în anul 2015.
„Cantitatea colectată de la apicultorii din zona Moldovei, de peste o mie de tone de miere, ne-a plasat pe locul al patrulea la nivel național. Dar mândria noastră și, concomitent, măsura calității produsului românesc specific apiculturii derivă din succesul avut pe piața din Franța. Mierea românească, deși în ultimii ani cu o ușoară scădere de calitate, rămâne pe o poziție foarte bună în Europa. Trebuie să fim foarte atenți cu ceea ce producem. Mă refer în special la apicultorii începători, care încă nu stăpânesc foarte bine tehnologia. Dar, per total, mierea românească este mult apreciată în Europa, principala destinație de export”, ne spunea Dumitru Rășcanu, director general al Apisrom Vaslui.
Stimulente financiare pentru producția ecologică
Cum unitatea de măsură a performanței și a eficienței este reprezentată și de calitatea partenerilor care predau marfa, asigurând o carte de vizită care, mai devreme sau mai târziu, te va trimite și către alte zone și către noi orizonturi de valorificare, poate mai profitabile, în prezent există preocuparea de extindere a colaborării cu apicultorii din întreaga zonă a Moldovei. Mai mult, a fost demarată acțiunea de susținere financiară a crescătorilor de albine care obțin miere în sistem ecologic. “Căutăm să dezvoltăm parteneriate pe termen lung cu apicultorii și îi stimulăm pe cei din categoria profesioniști, respectiv pe cei cu stupine mari. Îi încurajăm și chiar îi susținem financiar, spre a trece pe producția biologică. Deoarece, într-adevăr, calitatea mierii românești este apreciată, dar am observant pe piața internațională o cerere foarte mare pentru mierea ecologică. Or, dacă vrem să câștigăm din ceea ce producem, atunci trebuie să producem ceea ce piața solicită, respectiv miere de foarte bună calitate, cât mai naturală, plăcută la gust și, o formulare pe înțelesul tuturor, care să nu zgârie pe gât. Tocmai de aceea, mereu dialoghez cu apicultorii, le dau multe informații despre piețe, ca să știe și ei exact pentru cine produc și ce așteptări au consumatorii”, adăuga tânărul manager vasluian.
Secrete pentru un viitor profitabil
Calitatea mătcilor, știința de a crește albinele, ritmul de investiții reprezintă doar câteva dintre reperele succesului, în formula prezentată de către specialistul vasluian. Acesta și-a pornit afacerea în 2005, având ca obiect de activitate achiziția și procesarea de miere și ceară. Timp de trei ani a continuat investițiile, iar la finalul anului 2008 a inaugurat fabrica de procesare cu două linii distincte – una destinată procesării mierii de albine și cealaltă pentru procesarea de ceară. “Stăpânind tehnologia și având mătci de calitate superioară reușești să îți crești producția. În același timp, mi-aș aminti de o vorbă de pe la noi care spune că dacă vrei să bei mai mult lapte, trebuie să ai mai multe oi. Adică, o pârghie importantă pentru o bună reușită este aceea de a avea efective tot mai numeroase, tot mai sănătoase și tot mai puternice. Acestea vor da producții tot mai mari și mai calitative. După ce ajungi la linia limită de randament, un apicultor își poate crește profitul migrând către apicultura ecologică”, arată Dumitru Rășcanu.
Tocmai după aceste principii s-a ghidat societatea Apisrom, la care s-a adăugat o nuanță importantă, respectiv proveniența mătcii. “După mai multe comparații, matca noastră românească, adaptată, rămâne cea mai bună. Iar în condițiile practicării apiculturii ecologice, performanțele și profitul pot fi remarcabile”, mărturisea managerul vasluian.
Profitul, în cifre exacte
Cu aproximativ 150 de familii de albine, ținând cont de faptul că producția pe familia de albine ar trebui să fie de aproximativ 35-40-50 kg de miere, poate fi asigurat lejer un venit de aproximativ o sută de mii de lei, afirmă specialiștii din apicultură. În plus, mierea ecologică are un preț cu minim 20% mai mare decât cea convențională. “În condițiile în care industria în România a căzut mult după 1989 și dispunând de potențial melifer deosebit, ar trebui să profităm din plin și să producem miere ecologică, pentru că ar fi în avantajul nostru. Ca o referință internațională de preț, mierea polifloră se vindea în decembrie 2015 cu 3 euro/kg, în timp ce mierea polifloră eco se vindea cu 4 euro/kg”, explica Dumitru Rășcanu.
Cum tehnologia de producere a mierii ecologice nu diferă cu mult de aceea convențională și cum avantajele materiale par evidente, în ultima vreme, cel puțin în zona Moldovei, asistăm la o tendință accentuată de reorientare a producției apicole către varianta bio. Rămâne de văzut evoluția producțiilor și a pieței de profil din anul 2016. Ar mai fi de subliniat faptul că investiția în producția ecologică de miere este de aproximativ zece mii de lei pentru 150 de familii de albine, bani care se pot recupera chiar după primul cules, după cum spun practicienii domeniului.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
PIAȚA CERE MIERE ECOLOGICĂ!
Dintre reperele cele mai importante comunicate în ultimele luni de către practicienii domeniului, remarcăm tendința de creștere a solicitărilor pentru mierea obținută în sistem ecologic, precum și extinderea consumului de miere, atât la intern, cât și pe plan internațional. Desigur, aceste coordonate îi bucură pe producători, însă în același timp constituie semnale privitoare la nevoia de adaptare a producțiilor. “Pe piața națională, în 2015 – an dificil din cauza condițiilor meteo-, la capitolul valorificare a mierii am observat o creștere cu minim 30% față de anul 2014, iar piața europeană are o continuă și spectaculoasă creștere a cerinței de miere ecologică. Aceasta credem că este oportunitatea adevărată pe care o au apicultorii – de a produce miere ecologică, sens în care și noi acordăm sprijin financiar celor hotărâți, fiindcă la rândul nostru vom avea de câștigat din perspectiva seriozității față de partenerii europeni care ne solicită producție marfă. Or, dacă nu colaborăm și nu ne susținem unii pe ceilalți, nu producem, nu suntem serioși față de cei care ne fac comenzi, nu vindem, nu câștigă nimeni“, observa Dumitru Rășcanu.
Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016
