Cercetarea agricolă şi autorităţile au fost parte în evenimet. De la expunerile de sală, până la prezentarea în câmp a diferitelor soluţii care ar putea să înlocuiască tratamentul cu neonicotinoide, s-a putut desprinde o singură concluzie: fără neonicotinoide, fermierii trebuie să găsească rapid alte culturi care să înlocuiască porumbul. Câmpul de testare arăta ca un început de deşert, doar câteva smocuri de buruiană din loc în loc şi undeva o insuliţă cu porumb. Tratamentele aplicate în câmpul de testare, vreo şapte variante, au venit la recomandările diverselor firme care produc şi comercializează pesticide. Realitatea din câmp arată clar că în lipsa tratamentului de bază, cu substanţe din grupa neonicotinoidelor, cultura porumbului este practic sortită eşecului total.
Dezbaterea a fost vie şi pătimaşă pe alocuri
Cercetătorii, fermierii şi reprezentanţii firmelor de inputuri agricole au căutat să găsească acele eventuale soluţii pentru ca fermierii să poată avea porumbul şi în continuare în rotaţie şi în portofoliu! Ceea ce pare destul de departe în aceste momente. Atât ASAS, reprezentat prin preşedintele Valeriu Tabără şi prin secretarul ştiinţific Aurel-Florentin Badiu, cât şi MADR, reprezentat prin secretarul de stat Maricel Floricel Dima, şi-au arătat îngrijorarea şi au adus în faţa auditoriului faptul că împreună lucrează la un studiu privind efectul neonicotinoidelor asupra populaţiilor de polenizatori, spre a aduce şi părerea oamenilor de ştiinţă în această constrângere la nivel UE. Constrângere care pare a fi mai mult politică decât argumentată ştiinţific. Apoi, spunea fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, decizia privind interzicerea neonicotinoidelor pare aproape un sabotaj al agriculturii româneşti. Iar apicultorii, sublinia domnia sa, se vor confrunta cu mult mai multe tratamente cu pesticide care vor fi folosite în vegetaţie. Oricum, ASAS conştientizează cel mai bine problemele polenizatorilor, care sunt parte din agricultură şi nu inamici.
Invitaţii la dezbaterea organizată de Asociaţia Producătorilor de Porumb din România au putut desprinde concluziile mai ales după traseul din câmp în care fiecare discuţie din sală s-a putut constata în teren. Chiar dureros în câmpul unde Tanymecus Dilaticollis şi-a putut face de cap. Discuţiile s-au referit şi la polifagia dăunătorului, care a început să atace şi soia, dar şi grâul. Ceea ce poate fi cu adevărat o provocare pentru mediul agricol. Fermierii ştiu cu ce se confruntă şi au nevoie să fie sprijiniţi. De mediul academic, de autorităţi, dar şi de noi, cei din presa de specialitate! Doar în comun se poate construi ceva durabil, iar în acest sens APPR se dovedeşte din ce în ce mai performant!
APPR CONTINUĂ TESTĂRILE DIN REŢEAUA RITAC
Aşa cum şi-a obişnuit cotizanţii, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România continuă testarea a peste o sută de hibrizi de porumb. Concomitent, APPR testează şi hibrizi de floarea-soarelui, de sorg, iar de anul trecut şi soiuri de grâu şi de orz. Chiar am văzut un câmp de testare a hibrizilor de floarea-soarelui şi unul cu hibrizi de porumb. Fiecare hibrid are doar un cod, în aşa fel încât nimeni să nu cunoască până la rezultatele finale cărei firme ar aparţine. Asta pentru o corectă şi de necontestat situaţie care se va regăsi în tabelele pe care fiecare fermier din APPR le va primi spre finalul anului. Cu rezultate concrete şi recomandări făcute de specialişti.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)
