Managementul viţeilor în perioada de alăptare este cea mai importantă etapă din creşterea tineretului de înlocuire, iar aceasta a fost una dintre temele seminarului organizat de Fides Agro la Timişoara în primăvară, cu participarea a peste 30 de crescători de vaci de lapte.

Condiţiile necesare unui program de succes pentru creşterea viţeilor au fost detaliate de către medicul veterinar Jiří Davídek, specialist în rumegătoare şi care are o bogată experienţă practică internațională și în Cehia. Adaptarea şi asistenţa profesională în limba română a întregului seminar a fost realizată de către Marius Uicoabă, director Fides Agro România.

„Cel mai dificil moment în creşterea viţelelor este în perioada de alăptare şi imediat după înţărcare. Costul de creştere al tineretului de înlocuire este diferit între ferme. Iar fermele bune au protocoale standard bine puse la punct, pe care le şi urmează cu atenţie” Dr. Jiří Davídek, Medic veterinar, Cehia.

Pentru a creşte, viţeii trebuie să fie sănătoşi

Creşterea şi sănătatea tineretului taurin sunt strâns legate de nutriţie şi bunăstarea viţeilor. Cu cât problemele de sănătate sunt mai grave, cu atât nutriţia – ingesta de furaje – este mai redusă, creşterea/dezvoltarea este încetinită, răspunsul imun este activat, iar animalele „consumă” din energia necesară dezvoltării corporale din cauza faptului că au o ingestă insuficientă cantitativ și/sau calitativ.

Desigur, există diferenţe mari între ferme în ceea ce înseamnă costul creşterii tineretului femel, dar, conform unui studiu făcut în Pennsylvania (SUA), costul creşterii unei juninci ajunge la 1200-2500 dolari/cap.

Vârsta la prima fătare e cheia

Elementul definitoriu al eficienţei creşterii tineretului de înlocuire este „vârsta la prima fătare” – factor cheie în definirea costurilor/junincă, iar orice problemă de sănătate în timpul vieţii vieţelelor, de la naştere şi până la prima fătare, poate schimba dramatic situaţia. Studiile au demonstrat că există o corelaţie directă între incidenţa bolilor în perioada de creştere şi probabilitatea de reformă încă de la prima lactaţie.

Elementele unui bun program de creştere a viţeilor

În programul de creştere a viţelelor, fiecare fermă trebuie să respecte un protocol standard bazat pe câteva elemente esenţiale, sintetizate de dr. Gordie Jones (SUA) şi adaptate de Jiří Davídek: colostrul, izolarea, un mediu curat şi uscat şi ventilaţia. „În condiţii ideale, toate cele patru condiţii trebuie respectate, iar dacă doar trei din cele patru condiţii sunt pe deplin îndeplinite, tot este relativ greu de suplinit/compensat „veriga” lipsă. De asemenea, biosecuritatea nu trebuie neglijată, deoarece orice greşeală înseamnă boală”, a arătat dr. Jiří Davídek. 

Consecințele unui management eşuat

De multe ori, bolile care apar la viţei nu sunt altceva decât un management eşuat”, a spus dr. Jiří Davídek. Iar pentru a evidenţia practic şi clar acest aspect, specialistul a spus că „fiecare boală are un nume şi pronume, adică nu este salmonella, coccidioza sau pneumonie, ci poartă numele celui responsabil direct de îngrijirea viţeilor care nu a respectat protocolul standard şi/sau a supervizorului său care nu a verificat buna îndeplinire a regulilor”.

De exemplu, dacă o fermă convenţională din Cehia are pierderi (mortalităţi) mai mari de 7% în categoria viţeilor de până la vârsta de 6 luni (inclusiv viţeii născuţi morţi), se consideră că sunt probleme grave în sectorul de creştere al viţeilor.

Managementul viţeilor = aşternut uscat şi suficient de gros

Dr. Jiří Davídek recomandă ca vițeii să fie întreţinuţi pe un strat gros (20-30 cm) şi uscat de paie, care să permită animalului să îşi facă un culcuş, iar iarna, dacă nu există posibilitatea asigurării unui aşternut suficient de gros din paie, se pot folosi jachete pentru viţei.

Ventilaţia şi aerul proaspăt trebuie să fie disponibile permanent în adăpost. Chiar şi în perioadele reci, dacă viţeii au un aşternut gros şi uscat din paie, aerul mai rece nu ridică probleme de sănătate.

MANAGEMENTUL COLOSTRULUI

Deoarece la naştere viţeii sunt lipsiţi de anticorpi, colostrul este singura sursă de anticorpi pentru primele zile de viaţă. Există doi factori care afectează imunitatea pasivă a viţeilor nou-născuţi: 1) timpul de administrare al colostrului imediat după fătare şi 2) volumul de colostru administrat.

O problemă importantă care poate să apară din primele zile de viaţă ale viţeilor, în perioada de alăptare, este diareea. Întărirea sistemului imunitar se poate face doar cu ajutorul imunoglobulinelor specifice din colostru, iar suplimentar prin vaccinarea vacilor gestante înaintea fătării. Desigur, efectul vaccinărilor asupra viţeilor depinde de administrarea corectă a colostrului.

Dr. Jiří Davídek recomandă „un program standard de vaccinare a vacilor şi viţeilor în funcţie de patologia specifică zonei în care se găseşte fiecare fermă”.

Când administrăm colostrul?

Rata de absorbţie a imunoglobulinelor scade imediat după fătare, iar la 9 ore după fătare absorbţia scade la jumătate comparativ cu administrarea la o oră după fătare. Deci după 24 de ore de la naştere, rata de absorbţie a imunoglobulinelor din colostru scade până la zero. Tocmai de aceea, „o cantitate de colostru de circa 10% din greutatea corporală a viţelului trebuie administrată imediat după fătare, într-o perioadă de până la 2 ore. Prima şi a doua administrare au o importanţă critică. A doua administrare cu circa 2 litri de colostru de la prima mulsoare trebuie să se facă după 6-8 ore de la fătare”, recomandă dr. Jiří Davídek.

Primul muls se face cât mai repede după fătare, deoarece concentraţia de imunoglobuline scade rapid. Astfel, faţă de concentraţia de imunoglobuline standard (muls la maxim 2 ore după fătare), după 6 ore de la fătare concentraţia de imunoglobuline din colostru scade cu 17%, la 10 ore cu 27%, iar după 14 ore cu 33%, conform unui studiu al Universităţii din Missouri, USA. De asemenea, colostrul neadministrat imediat după muls trebuie răcit cât mai rapid, deoarece la fiecare 20 de minute numărul de germeni din lapte se dublează.

Unele ferme administrează colostrul cu sonda gastroesofagiană.

Atenţie!

• Nu uitaţi să faceţi imediat dezinfecţia ombilicului, deoarece acesta este o „poartă” de infecţie în primele ore după naştere.
• Folosiţi un substituent de lapte de calitate, respectând concentraţia şi temperatura de administrare, precum și calitatea apei pentru diluarea înlocuitorului de lapte.
• Asigurați viţeilor apă potabilă de calitate și la discreţie.
• Spălaţi şi dezinfectaţi periodic tetinele, găleţile şi aparatele pentru amestecare şi încălzire a înlocuitorului de lapte, inclusiv „roboţii de alăptare”.
• Dacă viţeii nu prezintă stări febrile, nu sunt necesare antibioticele, ci doar probioticele și hidratarea.
• La înţărcare, viţeii trebuie să consume cel puţin 1,5 kg furaj solid (starter).

Citeşte şi: Maxagro are în plan un nou adăpost pentru vacile în tranziţie