În cazul în care o fermă zootehnică exploatează atât rumegătoare mici, cât și bovine, se recomandă pășunatul multi-specii. Ce trebuie să aveți în vedere la organizarea și managementul pășunatului la ovine și caprine?

Rumegătoarele mici, precum oile și caprele, diferă de bovine în ceea ce privește tipurile de furaje verzi pe care le preferă. Acestea vor consuma întâi plantele erbacee mai scurte sau plantele asemănătoare arbuștilor și abia apoi vor trece la iarba mai înaltă. Oile și mai ales caprele vor alege mai întâi cele mai nutritive părți ale plantelor, frunzele și orice este moale, după care, dacă nu au de ales, trec la tulpini.

Pășunatul multi-specii

Bovinele preferă furaje mai fibroase, cum ar fi iarba mai înaltă, iar oile vor plante crude cu talie mai mică. În schimb, caprele vor alerga după arbuști, plante aromatice și buruieni. O practică de management este pășunatul multi-specii în cazul fermelor care cresc atât rumegătoare mici, cât și bovine și care doresc ca pășunatul să fie cât mai eficient.

Compoziția pășunii

Este esențial să aveți furaje bogate în fibre digerabile și cu un nivel suficient de ridicat de proteine pentru a menține rumenul funcțional. De asemenea, este important să aveți leguminoase în pășune. Astfel, putem introduce în compoziția pășunii leguminoase precum lucernă, trifoi, ghizdei, pentru a menține ridicat nivelul de azot, element necesar în sinteza de proteină și pentru a îmbunătăți digestibilitatea.

Densitatea plantelor și intensitatea pășunatului

Cheia unei gestionări corecte a pășunilor este o combinație între densitatea plantelor și intensitatea pășunatului. Deoarece fiecare regiune geografică este diversă, nu există o densitate etalon. Substanța uscată consumată zilnic reprezintă aproximativ 3% din greutatea lor corporală. În zonele cu vegetație diversă și bogată pot paște 10 până la 20 de oi sau capre pe hectar, în timp ce în climatele mai vitrege, cum sunt zonele montane, se calculează două oi la hectar.

Care sunt regulile de bază la pășunat?

Pășunat intensiv sau rotativ?

După ce stabiliți câte animale se pot ține în spațiul alocat, se alege pășunatul intensiv sau mai mult pășunatul rotativ.

Pășunatul intensiv permite grupului de oi și capre să mănânce furaje dintr-o zonă mai mare pentru o perioadă mai lungă. Animalele vor mânca mai întâi cele mai nutritive părți ale plantelor. De asemenea, va dura mai mult până când vegetația va crește la loc.

Pășunatul rotativ plasează animalele într-o zonă mai mică pentru o perioadă mai scurtă de timp. Parcelele se vor dimensiona în funcție de consum. Mutați animalele frecvent (la fiecare 4-6 zile) pentru a preveni suprapășunatul sau călcarea excesivă a plantelor, dacă parcela nu a fost dimensionată corect.

Utilități și infrastructură obligatorii pe pajiște

Împrejmuirea pășunii. Tipul de pășunat utilizat va dicta adesea tipul de gard cel mai potrivit pentru turma ta. Materialul ideal pentru gard este gardul de sârmă țesută.

O altă modalitate de a ține oile și caprele în perimetrul lor este adăugarea unuia sau a două fire de gard electric. Cei care doresc să practice mai mult pășunatul rotativ vor avea nevoie de un gard electric care să asigure un impuls de 4.000 volți pentru oi și de 7.000 volți pentru capre. Pentru ca sarcina electrică să nu se scurgă în pământ, se va curăța perimetrul gardului de plantele înalte.

Apa este elementul esențial pentru orice animal. La începutul primăverii și toamna, este posibil să nu bea atâta apă pe cât credem că e necesar, deoarece se hidratează de la plantele pe care le consumă. Conținutul de apă al furajelor la începutul primăverii și începutul toamnei este de 80 până la 90%.

Oile și caprele necesită multă apă curată și proaspătă zilnic. Apa poate fi furnizată prin conducte, rezervoare de transport sau pompată din rezervoare de apă (pârâu, iaz, fântâni). Deoarece sunt animale care cresc în turmă, apa ar trebui să fie într-un rezervor mare care să permită mai multor animale să bea simultan.

Rețineți că nevoile lor de apă sunt mai mari în zilele cu temperaturi ridicate, în timpul alăptării și în lactație. Nu uitați sarea plasată lângă sursa de apă.

Umbra. Asigurați-vă că aveți un loc unde animalele se pot răcori în căldura zilei pentru a se proteja de soare. Copacii, șoproanele, perdelele antivânt, lizierele, clădirile cu ventilație pot constitui variante de protecție solară.

Pășuni și animale libere de paraziți

Menținerea sănătății oilor și caprelor este o investiție la care nu vă puteți permite să faceți economie. Înainte de a ieși la pășunat, asigurați-vă că animalele sunt vaccinate și deparazitate. Pentru un „risc scăzut de viermi”, utilizați pășuni care au fost odihnite sau pășunate de alte specii de animale.

Deparazitarea animalelor urmată de repausul pășunii este vital pentru a fi convinși că ciclul de viață al paraziților este întrerupt – de obicei 30 până la 40 de zile. Paraziții interni provoacă anemie la oi și capre, ducând la performanțe slabe și posibil la deces.

Toate animalele sunt parazitate, dar cele tinere și cele foarte productive sunt mai sensibile. Sunt mai multe soluții de combatere a paraziților, dintre care amintim: tratamente, pășunatul rotațional, folosirea pășunii prin cosit, plante cu conținut ridicat în tanini.

Protecția împotriva prădătorilor

Ca și cum paraziții interni nu ar fi suficienți, oricine a crescut oi cunoaște amenințările pe care le reprezintă prădătorii.

Țarcul nocturn (tîrla) este mai eficient în zonele în care se pasc turme mai mici și se dispune de facilități. Animalele de pază, cum sunt măgari sau câini, sporesc siguranța animalelor.

ACOMODAREA ANIMALELOR CU FURAJELE VERZI

Introduceți treptat animalele pe pășunile bogate în leguminoase pentru a evita balonarea. O soluție ar fi administrarea de fibroase înainte de pășunat. Pășunatul va începe după ce s-a ridicat roua. De asemenea, se preferă plantele în stadiu vegetativ timpuriu în loc de un stadiu mai matur.

Anumite buruieni și plante cultivate sunt toxice pentru oi și capre. Animalele mănâncă adesea plante otrăvitoare atunci când furajul nu este suficient.

Concentrația de nitrați este mai mare la anumite specii de plante sau în perioadele de creștere lentă a plantelor din cauza secetei, înghețului, umbrei sau a aplicării erbicidelor.

un articol de SORIN-OCTAVIAN VOIA

USV Timișoara, ACO Păstorul Crișana Arad