Probabil că majoritatea cititorilor noștri știu că dronele sunt aparate de zbor miniaturale, pilotate de la distanță. Au devenit atât de comune, încât le găsim chiar și în magazinele de jucării…
Cine poate controla o dronă?
De fapt, această categorie de aparate de zbor include o gamă largă de variante. Există drone de dimensiuni destul de mari, cu forma unui avion, capabile să zboare la sute de kilometri distanță, transportând o bombă. Dar cele mai populare sunt cele cu mai multe elice, oarecum asemănătoare elicopterelor. Pilotarea lor este mult mai ușoară, fiind la îndemâna a aproape oricui. Așadar, am lămurit faptul că orice fermier, cu ceva exercițiu, poate să controleze o dronă. Dar de ce ar face-o?
Răspunsul la această întrebare l-am aflat în timpul unei demonstrații ce a avut loc la SCDP Mărăcineni și care a arătat că viitorul a început ieri.
Limita e doar imaginația
Dronele au marele avantaj că la costuri de operare foarte scăzute pot executa zboruri pe trasee și altitudini bine determinate. Practic, în funcție de nevoi, pot fi programate să survoleze o anumită suprafață, la o anumită înălțime. Acest lucru se poate face chiar și cu ajutorul unor coordonate GPS. Ruta este programată, apoi se comandă decolarea. Aparatul se înalță, își execută traseul, apoi aterizează în punctul stabilit sau revine la bază, după cum s-a stabilit. În tot timpul acesta poate îndeplini tot felul de misiuni.
Cea mai simplă dintre misiuni este acea de a colecta imagini. Dacă pe dronă se instalează camere HD, se pot lua imagini de foarte bună calitate, din diverse unghiuri. Acestea pot fi transmise în timp real sau înregistrate pe un card de memorie și descărcate apoi.
O dronă poate aplica tratamente pe o suprafață de până la 40 ha/zi. Față de un tractor, însă, poate lucra și atunci când terenul nu permite pătrunderea altor utilaje în cultură.
Diagnostic rapid, eficient și sigur
În agricultură aceste imagini pot fi cheia creșterii rentabilității unei ferme, dacă sunt inteligent folosite. Analizate de un program instalat în calculator, ele pot oferi un tablou complet al stării culturilor. Practic, de pe imagini poate fi analizată fiecare plantă din zona survolată. Apoi programul identifică fiecare problemă existentă, de la gradul insuficient de dezvoltare, până la atacul unor boli sau dăunători. În același timp, este evaluată și severitatea atacului. Desigur, că nu este neglijată nici evaluarea necesarului de apă ori eventuala apariție a buruienilor. Toate aceste informații sunt prezentate fermierului sub forma unor hărți. Scara hărților este aceea pe care și-o dorește fermierul. Poate fi pe sole, pe rânduri, etc.
Sintetizând, diagnosticul este rapid, eficient și sigur.
Și tot dronele rezolvă
Dar dronele pot și să aplice tratamente. Ele pot transporta cu ușurință instalații de stropit care să distribuie foarte precis substanțele de tratament. Singurul dezavantaj îl reprezintă capacitatea mică a rezervoarelor: maximum 20 de litri. În schimb, drona poate reveni foarte rapid la locul de încărcare și este umplută din nou.
Un avantaj enorm, care duce inclusiv la economii importante pentru fermieri, este acela că tratamentele se pot aplica în doze diferite, în funcție de necesarul fiecărei zone. Cunoscând deja gradul de afectare al fiecărei plante, substanțele pot fi aplicate individualizat, după nevoi.
Un cățel fantezist
Nero este numele unui dispozitiv care a umplut de zâmbete asistența ce a participat la demonstrația de la Mărăcineni. Este un robot astfel realizat încât să semene cu un cățel fantezist. Este însă, plin de capabilități. Cele patru picioare, dotate cu articulații multiple, îl fac deosebit de stabil și îi dau posibilitatea să se deplaseze și în terenuri accidentate. Pe arătură, de exemplu, merge mai bine decât un om. Principala sa calitate, însă, este aceea că poate colecta imagini, în diferite spectre.
Prietenosul Nero, un alt stâlp al viitorului
Combinată cu proprietatea de a se putea deplasa autonom pe trasee prestabilite, această aptitudine îl transformă într-un excelent achizitor de date. Exact la fel ca o dronă, poate strânge imagini despre fiecare plantă din fermă, pe care apoi să le transforme în hărți și rapoarte. Diferența este că strânge aceste informații de la nivelul solului. De aceea, unele aspecte care scapă dronelor, fiind ascunse de frunze, sunt sesizate de simpaticul robo-câine.
Printre alte setări pe care le are, există și aceea de a memora figuri pe care apoi să le urmeze…
Competiția om-robot
Am avut curiozitatea de a vorbi despre eficiența economică a dispozitivelor acestea. Mai ales că nu sunt chiar ieftine: prețul unei drone variază între 10.000 și 50.000 de euro. Camerele speciale care permit obținerea de imagini au și ele prețuri destul de pipărate. Și atunci, ce ar putea să îl determine pe un fermier să opteze pentru ele?
Unul dintre principalele motive evidențiate a fost acela al câștigului direct și indirect pe care astfel de dispozitive îl aduc proprietarului.
Câștigul direct vine din aceea că având informații actualizate și de calitate, este posibil un management mai bun, reflectat în creșteri de producție.
Un alt câștig rezultă din economiile realizate la inputuri. După spusele specialiștilor, cantitățile de pesticide aplicate scad, în medie, cu 20%.
Până la urmă, însă, cea mai bună concluzie este cea a lui Florin Stănică, prorector al USAMV București, aflat și el la prezentare: „În America e clară chestiunea. Dacă nu mai găsești mexicani cu care să îți lucrezi cultura sau e mai ieftin cu drona, atunci alegi drona!”
un articol de ALEXANDRU GRIGORIEV
