În această perioadă are loc zborul sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis). Atacul larvelor poate avea urmări nedorite enorme. Cum ținem insecta departe de culturi?

Pagubele atacului de sfredelitorul porumbului pot să fie cantitative, prin culcarea la pământ a tulpinilor de porumb atacate, îngreunând recoltarea (dacă vin vijelii), dar și calitative, prin instalarea în locurile atacate de larve (mai ales la știulete), a ciupercilor din genurile Fusarium sau Aspergillus, care vin „la pachet” cu micotoxinele, acestea din urmă fiind foarte periculoase pentru animale și oameni. Dacă sunt detectate micotoxine peste limita maximă admisă, producția nu poate fi comercializată.

Când apare zborul în masă al fluturilor?

În sudul țării, zborul în masă al fluturilor are loc în ultima decadă a lunii iunie, spre seară. Asta în condiții climatice normale. Dacă vremea este mai caldă, zborul în masă poate apare și în prima decadă a lunii. În Transilvania și în zonele mai nordice, zborul în masă era, de regulă, în prima parte a lunii iulie (cam cu 2-3 săptămâni mai târziu față de sud). Și aici este posibil să fie decalat, în funcție de cât de cald este.

Cum ajung masculii în lan?

În cazul acestei specii, există dimorfism sexual: ambele sexe apar din resturile culturilor precedente. Masculii se deplasează independent de femele, nefiind interesați în mod special de cultura porumbului. În schimb, femelele sunt atrase de porumb datorită compușilor volatili organici ai plantelor. Spre seară, femelele zboară spre mijlocul lanului, atrăgând masculii datorită feromonilor emiși. În timpul zilei, ambele sexe se localizează la marginea câmpului, fie pe plantele de porumb (la baza lor sau pe partea inferioară a frunzelor), fie pe diferite specii erbacee, din flora spontană (buruieni).

O femelă poate depune până la 750 de ouă

Fluturii au o viață nocturnă și o longevitate redusă (în medie trăiesc 4-12 zile). Umiditatea relativă ridicată a aerului poate prelungi durata de viață și prolificitatea lor. La câteva zile de la apariția fluturilor are loc cupulația și depunerea pontelor pe partea inferioară a frunzelor de porumb. O femelă depune, în medie, grupe de 20-35 de ouă. În total, o femelă poate depune 300-350 de ouă, uneori până la 750 (mai ales dacă temperatura și umiditatea sunt favorabile). După eclozare, larvele se deplasează spre teaca frunzei și după câteva zile perforează tulpina și se hrănesc cu măduva. Larvele se pot deplasa de la o plantă la alta cu ajutorul unor fire de mătase. În acest caz, condițiile climatice sunt decesive: dacă e prea cald și umiditatea aerului scăzută, multe larve mor. La fel se poate întâmpla dacă în această perioadă sunt furtuni.

Cum recunoaștem atacul?

Orificiile (cu un diametru de circa 2 mm) făcute de către larve sunt un bun indicator al atacului. În dreptul lor se poate observa un rumeguș fin, de culoare albă sau brună. Uneori rumegușul se poate observa și pe știuleți, în zona bracteelor sau a pedunculului.

Transformarea larvelor în pupe are loc în interiorul tulpinilor (sau știuletelui) atacat. Stadiul pupal durează, în medie, 10 zile.

Controlul celei de-a doua generații

Ciclul celei de-a doua generații se desfășoară într-un ritm mai alert, dar necesarul termic este mult mai mare decât în cazul primei generații. Larvele ajung la completa dezvoltare la sfârșitul lui iulie, începutul lui august, după care, fie intră în diapauză, fie apare a doua generație. Literatura de specialitate autohtonă menționa faptul că în regiunile de sud, 20% din larve se transformă în pupe, iar în august apar adulții G2, ale căror larve se dezvoltă fie pe hibrizii tardivi de porumb, fie pe plantele din flora spontană. În ultimii ani, din cauza temperaturilor ridicate, a doua generație a avut o dezvoltare completă în sudul țării. Ce înseamnă acest lucru? O presiune și mai mare de atac la porumb decât cu 10 ani în urmă. Tocmai de aceea, este foarte important să prevenim și să combatem atacul primei generații pentru a avea o presiune mai mică de infestare din partea celei de-a doua generații.

Însă și vecinii trebuie să ia aceleași măsuri de prevenire și combatere. În caz contrar, fluturii celei de-a doua generații pot veni de la vecini.

Cum putem combate atacul?

Despre măsurile de prevenire a atacului voi scrie într-unul din articolele din toamnă-iarnă. Dar cum îl combatem?

• În primul rând, să aflăm exact când apar primii musafiri „nepoftiți” în lan, prin monitorizarea curbei de zbor cu ajutorul capcanelor feromonale amplasate în lanul de porumb, de preferat încă de la sfârșitul lunii mai. Capcanele ar trebui monitorizate aproape zilnic în luna iunie sau cel puțin o dată la trei zile (dacă sunt multe sole cu porumb).
• În literatura autohtonă de specialitate se menționează că tratamentul chimic pentru combaterea adulților sfredelitorului porumbului trebuie să înceapă la 5-7 zile de la începutul zborului. Asta este perioada în care este depusă în masă ponta, de la primele apariții în lan. Atenție! După primele capturi, capcanele trebuie monitorizate zilnic. În zilele următoare, numărul fluturilor prinși în capcane ar trebui să crească. Dacă avem unul sau doi fluturi prinși în capcane, apoi nu mai apare nimic, în zilele următoare tratamentul nu se justifică.

În următoarea ediție a revistei voi scrie despre alte metode de evaluare a populației de sfredelitor. Click AICI și citește o serie de articole de specialitate despre dăunătorii de sezon ai porumbului, în special Ostrinia nubilallis!

PESTE 200 SPECII DE PLANTE GAZDĂ

Polifagia acestei specii este accentuată: sfredelitorul porumbului este semnalat la peste 200 de specii de plantă gazdă. Pe lângă porumb, atacă floarea soarelui, sorgul, meiul, grâul, sfecla de zahăr, cânepa, crizantemele, dar și multe specii din flora spontană, precum și în pepiniere. Cu cât o specie este mai polifagă, cu atât va fi mai dificil de combătut.