Este vorba despre faptul că, în cadrul cerinţelor de eligibilitate, gardul de împrejmuire a livezii este considerat… construcţie. Or, cheltuielile cu construcţiile nu sunt eligibile în cadrul măsurii de susţinere a înfiinţării de livezi. Cum, pentru a fi apărată împotriva dăunătorilor şi a furturilor, o plantaţie mare trebuie în mod obligatoriu să fie împrejmuită, respectiva cheltuială ori se face pe cont propriu, ori nu se mai face, renunţându-se la tot planul.
Condiţii de eligibilitate nerealiste: gardul cu certificatul de urbanism la purtător! “Am un mare of pe suflet, legat de AFIR şi de condiţiile de eligibilitate a proiectelor. În mintea mea de ţăran, aceste condiţii nu se leagă. Cum adică să numeşti construcţie – care este neeligibilă pe proiectele de înfiinţare de livezi -, şi să ceri certificat de urbanism pentru un gard, adică o plasă şi nişte gropi din doi în doi metri în care înfingi câte un stâlp de susţinere a plasei?!. Orice plantaţie, în special de pomi, trebuie împrejmuită dacă vrei să o ai apărată de rozătoare şi de alte fenomene…, inclusiv furtul. În Ghidul Solicitantului se arată că nu poţi să realizezi împrejmuiri decât pe terenuri proprietate personală sau proprietate a entităţii iniţiatoare a proiectului, fiindcă orice gard cu plasă şi cu nişte stâlpi introduşi la 15-20 cm în pământ este considerat construcţie. Dar, eu spun clar că nu îmi trebuie beton sau cine ştie ce alt soclu, ci doar un simplu gard pentru o livadă şi a avea împrejmuire a livezii este chiar parte a tehnologiei pentru performanţă”, arată Dănuţ Băianu, şeful Cerasus Grup Cotnari. Or, în aceste condiţii şi la suma foarte mare necesară împrejmuirii, probabil că nici livada nu poate fi înfiinţată.
Adică, investiţia în vreo 300 de hectare cu plantaţii pomicole s-ar putea să nu se mai realizeze.
Cum au reuşit cireşarii din Cotnari să-şi salveze livezile şi producţiile de îngheţul şi brumele târzii din primăvara 2017, citiţi în revista Ferma, ediţia 1-15 august 2017!
