Lecția dureroasă a agronomului Lucian Buzdugan despre GREȘELILE FATALE în rotația culturilor de rapiță! Atenție la Sclerotinia!
Unul dintre cei mai respectați agronomi ai României, Lucian Buzdugan, avertizează fermierii asupra unei greșeli care poate compromite culturile de rapiță pentru mulți ani: gestionarea defectuoasă a rotației culturilor și ignorarea pericolului reprezentat de Sclerotinia sclerotiorum.
Într-un recent clip, difuzat pe Facebook, Buzdugan a făcut o mărturisire surprinzătoare: „Am fost fraierul de serviciu!”, referindu-se la modul în care a gestionat rotația culturilor în unele etape ale activității sale.
ASOLAMENTUL – REGULA DE AUR A CULTURII DE RAPIȚĂ. Atenție la Sclerotinia!
Specialistul subliniază că principala regulă în protejarea culturilor de rapiță este respectarea strictă a rotației: „Asolamentul este abecedarul”, afirmă agronomul.
Buzdugan atrage atenția că introducerea în rotație a unor culturi sensibile sau gazdă pentru Sclerotinia – precum soia sau floarea-soarelui – imediat înainte sau după rapiță, poate contamina solul pe termen lung.
Lucian Buzdugan: „Chiar dacă nu pui aceeași cultură una după alta, dacă după rapiță punem soia și apoi floarea-soarelui sau invers, iar după aceea revenim la rapiță, am pus o cultură care ne poate infesta solul cu sclerotinia și nu mai scăpăm.”
Potrivit expertului, scleroții pot rămâne activi în sol zeci de ani, generând infecții repetate și pierderi majore de recoltă.
LUCIAN BUZDUGAN: „AM PĂȚIT-O! EU AM FOST FRAIERUL DE SERVICIU!”
O lecție învățată pe propria piele! Agronomul recunoaște deschis propriile greșeli:
„Eu am pățit-o, eu am fost fraierul de serviciu! Și astăzi spun la toată lumea: grijă mare la Sclerotinia!”
CITEȘTE ȘI: Cum determinați dacă rapița va rezista peste iarnă! Iată ce spune Lucian Buzdugan, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați ingineri agronomi din România, care deține un doctorat despre cultura de rapiței de toamnă!
RAPIȚA DUPĂ RAPIȚĂ – O GREȘEALĂ FOARTE MARE
O altă eroare semnificativă pe care o menționează este asociată cu samulastra de rapiță. Buzdugan admite că obișnuia să lase plantele răsărite spontan, considerând că obține astfel o „cultură dublă”. În realitate, acest lucru însemna suprasolicitarea terenului cu rapiță și amplificarea riscurilor de boală:
