Fiind singura candidatură pentru funcția de președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), victoria pe care a obținut-o Laurențiu Baciu nu este atât de îmbucurătoare pentru candidat. „Mie îmi place concurența, dar nu am avut contracandidat”, spune Laurențiu Baciu ușor dezamăgit. Curiozitatea jurnaliștilor a cerut lămuriri privind singura candidatură la funcția de președinte. „Majoritatea celor din sală am considerat că în ultimii ani ne-am regăsit locul, prestanța, suntem mai bine primiți la instituțiile statului. Ne-am găsit locul de unii singuri și datorită dăruirii președintelui, a timpului pe care și-l sacrifică, a faptului că multe probleme din ferma proprie le lasă pentru interesul comun al agricultorilor. Oricare dintre cei prezenți nu am fi în măsură să depunem un asemenea efort de sacrificiu, pentru că este un voluntariat pe care-l facem pur și simplu pentru a se face ordine în acord cu ceea ce suntem în UE”, a explicat Constantin Bazon, ales vicepreședinte al LAPAR.
Vechi membri în noua echipă de conducere
Consiliul director va fi compus din cinci vicepreședinți: Gheorghe Albu (Constanța), Daniel Ciobanu (Bacău), Constantin Bazon (Vrancea), Nicolae Sitaru (Ialomița) și Ilie Popescu (Olt). „Ne-am întărit puțin rândurile prin cooptarea domnului Gheorghe Albu, fost secretar de stat, care este un bun cunoscător al legislației agricole și ne poate împărtăși și din experiența profesională pe care o are de 30 de ani”, spune Laurențiu Baciu.
Chiar dacă este cel mai nou membru în consiliul de conducere al LAPAR, Gheorghe Albu este unul dintre cei mai vechi membri ai LAPAR, este unul dintre membrii fondatori ai filialei Constanța. A fost secretar de stat în guvernele Tăriceanu și Ponta. „Rămâne o provocare această funcție pentru mine și faptul că fac parte din această echipă. Vreau să vin cu un acord atât ca producător agricol, cât și cu experiența mea de fost secretar de stat”, spune Gheorghe Albu.
Obiective prioritare în organizarea Ligii
Unul dintre obiectivele LAPAR în acest an este și întărirea Ligii prin activitatea asociațiilor, cele care acum sunt membre inactive și absente. De asemenea, „se urmărește extinderea ariei reprezentativității LAPAR în județele în care în acest moment nu avem o reprezentativitate teritorială (Bihor, Timiș, Giurgiu), cât și prin cooptarea de noi membri din județele unde nu sunt asociații ale producătorilor agricoli, cum sunt Satu Mare, Neamț, Mureș, Suceava, Sibiu”, se arată în planul de măsuri pentru 2016.
La nivelul Ligii se fac demersuri pentru înscrierea în COPA-COGECA.
Dispute cu conducerea LAPAR pe tema Camerelor Agricole
Adunarea Generală a LAPAR a avut un singur punct mai tensionat, intervenția lui Cornel Stroescu, președintele organizației din Mehedinți. „Nu am avut nimic cu conducerea. Am cerut un audit pentru ultimii trei ani pentru a vedea cum s-au cheltuit banii la LAPAR. Cred că nu trebuia să deranjeze pe nimeni. Organizația de la Mehedinți a plătit 30.000 de lei cotizație pe 2015. Avem 340 de membrii în Asociația de la Mehedinți. Am cerut azi să fie un plafon, de 10.000 lei. Cred că este de ajuns pentru cheltuielile pe care le are LAPAR. Dacă vorbim de ELO, până la urmă PNDR, punctul care ne interesa cel mai mult, este trasat. Nu văd rostul să mai dăm banii acolo. Noi trebuie să ne organizăm aici în România, să organizăm agricultura, fermierii, altfel nu văd o ieșire din impas”, a spus Cornel Stroescu, care a părăsit sala înainte de finalizarea discuțiilor.
Prioritatea sa a rămas înființarea camerelor agricole private, iar lipsa sprijinului LAPAR la înființarea acestora a dezamăgit fermierul din Mehedinți. „Am cerut să nu mai fiu în comitetul director al LAPAR și atât. Eu îmi văd mai departe de înființarea Aamerelor Agricole. Am cerut și acea colaborare în fondul mutual a celor care distribuie inputuri și finanțează agricultura. Dacă noi vom avea o sumă în fondul mutual, va fi înființat”, a spus Stroescu.
Stop vânzării terenurilor către străini
Una dintre cele mai arzătoare probleme pentru agricultura României și implicit pentru LAPAR este limitarea accesului străinilor la achiziția de teren. În acest sens, LAPAR încearcă să modifice Legea 17 a vânzării terenurilor. „LAPAR a căutat să se implice în acea lege și am venit cu multe propuneri care nu au fost acceptate de oficialități atunci. Să sperăm că de data aceasta ne va auzi cineva și vom îngrădi pe cât posibil accesul la vânzarea de terenuri către străini. Nu este un moft al nostru, este practicat în toate țările europene, România fiind singurul stat unde este o libertate deplină de acces a tuturor cetățenilor din Europa. Și nu numai. S-a ajuns acum să se cumpere cu ferma, nu cu parcelele. E un american la Botoșani care a cumpărat 10.000 ha într-o săptămână”, spune Laurențiu Baciu. Pentru început, s-a cerut rediscutarea legii, pentru că este bunăvoință din partea ministerului. „Noi de la început am cerut niște restricții. Și există restricții în toate statele europene”, spune Daniel Ciobanu.
PROBLEME NEREZOLVATE, ÎN ATENȚIA LAPAR
Pentru acest an, LAPAR urmărește simplificarea procedurilor APIA și AFIR, înființarea fondului mutual, unul singur pentru toată România, clarificarea unor aspecte referitoare la măsurile pentru înverzire, implicarea în găsirea unor soluții avantajoase în domeniul irigațiilor astfel încât tarifele pentru apa de irigat să fie sustenabile, utilizarea neonicotinoidelor, continuarea demersurilor pentru reintroducerea în cultură a soiei și a porumbului modificate genetic, a folosirii biotehnologiilor pentru creșterea producției agricole și a rentabilității. De asemenea, se dorește eliminarea referințelor istorice în acordarea subvenției pe hectar și echilibrarea subvențiilor pentru toate statele membre, precum și supravegherea de către ANAF a societăților cu capital străin.
Articol publicat in revista Ferma nr.4(165) 1 – 14 martie 2016
