CÂTEVA DECENII FĂRĂ LĂCUSTE!
În trecut, lăcustele călătoare (forma gregară) puneau probleme în zona Dobrogei sau în Moldova, în zona de luncă a râului Prut. Au urmat multe decenii de liniște, în care nu s-au mai semnalat invazii ale lăcustelor la noi în țară.
Lăcustele călătoare au un areal foarte vast, găsindu-se în Europa, Africa, Asia, Australia sau Noua Zeelandă. Se găsesc până la paralela de 60 de grade, atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică.
Lăcustele călătoare prezintă două forme, cea gregară (Locusta migratoria L., subspecia migratoria, faza gregaria) și cea sedentară (Locusta migratoria L., subspecia migratoria, faza solitaria).
Lăcusta călătoare – adult
O FEMELĂ DEPUNE ÎNTRE 200 ŞI 300 DE OUĂ!
Adulții acestei specii apar începând din luna iulie. După aproximativ 30 de zile de la apariție, are loc maturarea organelor de reproducere. Împerecherea are loc la sfârșitul lui iulie și în prima parte a lunii august. Ouăle sunt depuse la 1-2 zile după copulare. Un alt lucru interesant este faptul că ouăle nu sunt depuse în același loc în care au apărut larvele. Depunerea ouălelor are loc noaptea (probabil să se ferească de ochii prădătorilor).
Cele mai bune terenuri unde lăcustele își depun ootecile cu ouă sunt solurile ușoare, cu umiditate mai mare, aflate în zone în care se găsește hrană din abundență pentru larve (păpuriș – în zona Deltei Dunării sau a luncilor râurilor). S-a constatat faptul că lăcustele călătoare urmeză cursurile de apă și zonele unde au fost bălți.
O femelă depune între 200 și 300 de ouă, în câteva ooteci.
CUM APAR INVAZIILE DE LĂCUSTE?
Invaziile de lăcuste sunt cauzate de forma gregară a acestei specii (Locusta migratoria L., subspecia migratoria, faza gregaria). Factorii care duc la formarea stolurilor de lăcuste sunt temperatura, luminozitatea, vântul și cantitatea de hrană. Încă nu sunt pe deplin cunoscute toate mecanismele care duc la adunarea lăcustelor în roiuri ce determină invaziile.
Date noi din literatura de specialitate au scos în evidență faptul că, pe lângă cele două forme (gregară și solitară) pot exista și forme intermediare. Tranziția de la forma solitară la cea gregară poate fi mediată de expresia genei metiltransferază Dnmt3 din creier. Expresia acestei gene este ridicată la formele gregare și scade la cele solitare. La noi în țară, formele solitare ale aceste specii se pot întâlni peste tot, în timp ce forma gregară se întâlnește în Dobrogea sau în lunca râului Prut (după unii autori se pot întâlni și în Baia Mare).
Lăcusta călătoare – adult
UN ROI POATE PARCURGE 130 KM/ZI!
Lăcustele adulte sunt foarte mobile, viteza de deplasare prin zbor a acestora este de 15-20 km/oră (atunci când se deplasează pe direcția vântului).
Într-o singură zi, un roi de lăcuste poate să parcurgă până la 130 de kilometri (dar sunt și zile când parcurg numai 5 kilometri). Înălțimea medie de zbor a roiului de lăcuste este de 1000 de metri, dar acestea pot să ajungă și la 1100-1300 m altitudine!
LĂCUSTA POATE CONSUMA ZILNIC O CANTITATE DE HRANĂ EGALĂ CU GREUTATEA EI!
Dimensiunea roiului de lăcuste adulte poate varia de la mai puțin de un kilometru pătrat până la câteva sute de kilometru pătrați! În general, într-un roi cu dimensiunea de un kilometru pătrat, se pot găsi între 40 și 80 de milioane de lăcuste! O singură lăcustă poate consuma, într-o zi, o cantitate de hrană egală cu greutatea ei. Un milion de lăcuste pot consuma o tonă de hrană (frunze sau părți verzi din plante). Lăcustele sunt polifage, adulții manifestând preferințe pentru cereale (părțile verzi), graminee furajere, trifoi, sfecla de zahăr (acolo unde încă mai este cultivată), floarea soarelui sau trestie.
În perioada invaziilor, lăcustele cosumă părțile verzi ale speciilor de plante, mai sus menționate, lăsând intacte numai tulpinile groase și tari. În literatura de specialitate autohtonă s-au semnalat pagube în zona Deltei Dunării, în grindurile cu trestie sau în porumbiști, cum este cazul acestui an, în zona localităților Măcin și Greci, din nordul Dobrogei.
Femelă depune ouăle în sol
DE CE APARE MIGRAŢIA ÎN MASĂ A LĂCUSTELOR?
Migrația în masă a lăcustelor este rezultatul înmulțirii excesive care are loc, de obicei, în anii cu primăveri secetoase, urmate de veri calde și secetoase (cum este cazul acestui an, la noi în țară). În acest caz se pot forma focare gregare, așa cum s-a întâmplat în nordul Dobrogei.
Un alt factor important este ca în anul precedent, înainte de invazie, umiditatea solului, unde se vor depune ouăle, să fie corespunzătoare. În zonele aride din Africa sau peninsula Arabică, invaziile de lăcuse sunt precedate de o vreme umedă (caz în care multe ouă depuse de lăcuse vor supraviețui). În ultimii ani, s-au semnalat invazii mari de lăcuste în estul Africii, dar și în peninsula Arabică. În ambele cazuri, s-au semnalat perioade mai umede, suprvenite după ani de secetă. Ulterior, roiurile de lăcuste și-au făcut apariția, ameninţând securitatea alimentară a peste 30 de milioane de oameni!
Roi de lăcuste
INVAZIILE SUNT FOARTE GREU DE COMBĂTUT!
Este foarte greu de combătut lăcusta călătoare, atunci când se declanșează invaziile. Una dintre cele mai eficiente soluții de combatere este aplicarea insecticidelor de contact cu mijloace avio. Dar, după cum bine știți, în Uniunea Europeană sunt din ce în ce mai multe restricții la tratamentele efectuate pe cale aeriană. Populația lăcustelor călătoare din Dobrogea este monitorizată de specialiștii de la Laboratorul Central de Carantină Fitosanitară, astfel ca, la apariția focarelor de infestare, să se intervină cu tratamente de combatere într-un timp cât mai scurt.
Faptul că 200 de hectare de porumb au fost calamitate, în nordul Dobrogei, poate să pară o suprafață infimă, raportată la suprafața totală ocupată cu această cultură la nivel național, dar este prima invazie după anul 1948, aspect care ar trebui să ne pună în gardă!
Plante consumate de către lăcuste
FITOTEHNIŞTII, CU OCHII PE LĂCUSTE!
Schimbările climatice pot să ducă la repetarea acestor invazii, în următorii ani și chiar la extinderea acestor fenomene în județele învecinate Dobrogei, cum ar fi Brăila, Galați, Ialomița sau Călărași! Tocmai de aceea, în aceste județe, populațiile de lăcuste trebuie supravegheate de către specialiștii în protecția plantelor, iar dacă situația din teren o cere (la apariția unui focar de infestare) trebuie intervenit de îndată.
Toate aceste măsuri sunt necesare pentru a menține populațiile lăcustelor călătoare (Locusta migratoria), forma gregară, sub control, în caz contrar ne putem trezi cu surprize neplăcute în următorii ani, la fel cum au pățit în acest an cultivatorii de porumb din localitățile Greci și Măcin.
Un articol de: EMIL GEORGESCU, INCDA Fundulea
