Tânărul Cosmin Constantin Ciupercă, un mic producător agricol din comuna Viziru – judeţul Brăila, se pregăteşte de recoltat la floare. Are o fermă mică şi ştie că va termina relativ repede pentru că operatorul îşi cunoaşte bine meseria şi combina, iar lanurile nu-s chiar atât de bogate ca în alţi ani.

“Am estimat în jur de 2.500 de kilograme pe hectar, orientativ, un minim de recoltă pe care am contractat-o la 1.800 lei tona cu distribuitorul care mi-aduce inputurile”, susţine fermierul brăilean.

Acesta şi-ar dori să facă acelaşi lucru şi pentru porumb, aflase că portul Constanţa este, deja, aproape blocat cu marfă şi o să-i fie greu să descarce.

“Sunt cam rezervat cu porumbul, am avut un atac puternic de Diabrotica virgifera, –  viermele vestic al rădăcinilor de porumb, atunci când plantele trebuiau să lege, şi la această dată nu pot preconiza ce producţie voi obţine”, precizează el.

Cosmin Constantin Ciupercă lucrează puţin pământ, în jur de vreo 30 de hectare, majoritatea la irigat, însă are şi parcele mai depărtate de sursa de apă, care cu anumite eforturi se pot uda! Pentru a salva culturile de primăvară de seceta pustiitoare şi arşiţa Bărăganului a trebuit să irige. Cum norii de ploaie nu prea s-au arătat pe cer, a dat mai bine de trei ape.

Un hibrid de porumb nu a confirmat la Viziru

„Am avut probleme cu sămânţa de porumb, unul dintre cei doi hibrizi cultivaţi nu a legat în totalitate pe ştiulete. Cu toată tehnologia făcută şi la toate apele pe care le-am dat, ce am văzut eu până acuma în lan, nu e ce trebuie! Sigur, a fost şi stresul termic, dar ca să nu lege jumătate de ştiulete, eu nu am mai întâlnit aşa ceva!”, îşi exteriorizează supărarea.     

„Aş fi vrut să cred că Diabrotica mănâncă mătasea plantelor şi nu se mai face polenizarea cum trebuie. Însă ciudat este că s-a întâmplat la toţi cultivatorii din zonă care au utilizat aceeaşi sămânţă, de altfel recunoscută prin însuşirile sale agronomice şi prin productivitate.

La celălalt hibrid producţia va fi mai bună, a rezistat mai bine, singura lui problemă este că-i mai tardiv”, continuă să explice. 

La o fermă mică cheltuielile atârnă destul de greu în balanţă 

Cosmin Constantin Ciupercă a făcut o recoltă de grâu acceptabilă pentru condiţiile agricole ale anului. A cultivat pe nouă hectare cel mai timpuriu soi din piaţă, Avenue, şi la treierat a adunat din lan 4.470 kg la hectar. Recolta a valorificat-o la 85 de bani kilogramul, cărată la o bază de recepţie din zonă.

Cu cheltuielile abia s-a încadrat în bugetul alocat. „Cu grâul am cheltuit mai puţin, am avut sămânţa din propria mea cultură şi m-a ajuns un pic mai ieftin, dar am un prieten care ce-a luat pe mere a dat pe pere! În ferma mea, costurile de producţie sunt mai puţin de 3.000 de lei pe hectar, cam între 2.500 şi 2.700 lei/ha. Având în vedere că am cumpărat cu 4.700 lei tona de îngrăşăminte chimice, şi am fertilizat cu 200 kg/ha, sunt dintr-un foc 10.000 de lei! Am mai dat o apă în toamnă pentru o răsărire uniformă, plus tratamentele de întreţinere, motorina scumpă, toate acestea se adună! Iar la o fermă mică se cunoaşte”, explică tânărul brăilean.  

„Nu fac proiecte!”

Fermierul are o experienţă în agricultură de opt ani. În 2015 s-a apucat să cultive terenul, prinzând şi ani mai rodnici când a făcut şi 14 tone la porumb, în medie, şi grâu de peste 5 tone.

Ar fi vrut să dezvolte ferma, dar i-a lipsit curajul de a continua să treacă peste barierele birocratice.

„Proiecte nu fac, că nu am relaţii sus puse! Am încercat odată, m-am chinuit să-l facă şi să-l depun şi mi l-a respins de la AFIR; la fel i s-a întâmplat şi unui fermier prieten care înregistrat dosarul în acelaşi timp cu mine”, susţine Cosmin Constantin Ciupercă.

„Nu mă asociez!”

Şi nici nu vrea să se asocieze într-o cooperativă. „Pentru ce să fac asocierea, ca să-mi impună mie să fac anumite chestii? Dacă intru într-o cooperativă agricolă (în zonă este Braicoop, al cărei preşedinte este cu ferma în Viziru – n.r.) eu trebuie să fac plan de cultură pe care-l vor ei, trebuie să vând producţia cui vor ei şi la preţul pe care îl vor ei! Şi atunci ce-am rezolvat?”, se întreabă retoric fermierul.  

Marian MUŞAT