În sezonul rece, sunt necesare controale în culturile semănate în toamnă. În lanurile înfrăţite trebuie să se acorde atenţie tipului de înfrăţire, ce influenţează densitatea lanului şi rezistenţa plantelor la ger şi mai târziu la secetă. De asemenea, necesită atenție dăunătorii, bolile, rozătoarele, căprioarele şi turmele de oi nesupravegheate.

5 PROCESE FIZIOLOGICE IMPORTANTE PE TIMP DE IARNĂ

În perioada de vegetaţie din sezonul rece, numită şi de repaus de iarnă sau de criptovegetaţie, plantele semănate toamna cunosc procese fiziologice ce influenţează direct producţia anului viitor.

1. La grâul de toamnă semănat la vreme şi răsărit se formează noi primordii foliare şi radiculare și se diferenţiază conul de creştere din care se va forma spicul.
2. Unele cercetări arătă că odată cu scăderea temperaturii de la 5 la 2oC, procesul de creştere a plantelor se reduce, fără a se opri, iar absorbţia azotului din sol continuă chiar şi la temperaturi de 0oC. În plante încetinesc procesele de sinteză, comparativ cu cele de formare a aminoacizilor.
3. Deşi temperatura aerului este scăzută, în frunzele de grâu continuă fotosinteza. Diferenţele dintre soiurile cultivate de grâu de toamnă, orz, orzoaică, secară, triticale sunt importante pentru conţinutul de clorofilă, de acid ascorbic, de substanţă uscată și pentru concentraţia sucului celular ş.a. Din această simplă enumerare rezultă importanța alegerii corecte a soiurilor, în corelaţie cu condiţiile climatice ale zonei.
4. Dacă se compară datele determinărilor de lungă durată privind momentul când grâul de toamnă intră în perioada de criptovegetaţie (5-10 decembrie în Transilvania şi nordul Moldovei; 10-20 decembrie în regiunile sudice şi vestice şi 20-30 decembrie în Dobrogea), se constată că luna decembrie 2020 a fost atipică, cu temperaturi în multe zile cu mult peste normal, și se deduce importanța controlării permanente a stării de vegetaţie a culturilor. Înfrăţirea grâului în culturile semănate la timp s-a produs în condiţii de temperatură de 8-12oC. Dacă temperaturile sunt ridicate în perioada de înfrăţire, plantele au o creştere vegetativă prea mare, iar nodul de înfrăţire e prea aproape de suprafaţa solului, reducându-se rezistenţa la iernare.
5. Rezistenţa la temperaturi scăzute este bună până la -15oC şi chiar -20oC la nivelul nodului de înfrăţire, la grâu, -18 şi -28oC la secară, în aer, între -12 şi -15oC la orz, la nivelul nodului de înfrăţire.

ATENȚIE LA CARTOFII DEPOZITAȚI!

Concomitent e necesar controlul produselor depozitate. Cartofii trebuie controlați de două ori pe săptămână, avându-se în vedere trei factori:

1. Temperatura de păstrare pentru cartofii de consum este 2-4oC. Creşterea peste aceste limite determină intensificarea în tuberculi a proceselor care duc la pierderi;
2. Umiditatea relativă a aerului trebuie să fie în medie de 90%;
3. Luminozitatea: păstrarea se face la întuneric, pentru a evita clorofilizarea și formarea de solanină, dăunătoare organismului uman şi animal. Pagubele din timpul păstrării pot fi grupate în pierderi prin deshidratare, prin încolţirea tuberculilor și prin putrezire, cauzate de bacterii sau fungi.

PRODUCȚIA SUB FORMĂ DE BOABE

Controlul produselor depozitate sub formă de boabe vizează pierderile neadmise cauzate de depozitare necorespunzătoare, de diferite boli şi dăunători.

1. Creşterea temperaturii şi a umidităţii în masa de boabe provoacă dezvoltarea mucegaiurilor şi a bacteriilor, ducând la apariţia fenomenului de încingere. În prima fază de încingere apar ciupercile şi bacteriile saprofite; în fazele următoare, ele dispar şi apar alte microorganisme ce continuă deprecierea.
2. Insectele frecvent întâlnite în depozite sunt: diferite specii de acarieni, coleoptere şi lepidoptere.
3. Rozătoarele, precum şobolanul cenuşiu şi şoarecii de casă, pot produce mari pagube.

Combaterea trebuie făcută imediat cu produse acceptate, ce nu modifică mirosul şi gustul produselor, cu respectarea dozelor şi a normelor de protecţie a muncii şi a mediului. Nedepistându-le la timp, pagubele devin irecuperabile sub aspectul greutăţii şi al calităţii produselor.

MODIFICĂRI GENETICE: DA SAU NU?

În final atrag atenția că a sosit vremea ca hotărârile privind agricultura să fie luate în concordanţă cu particularităţile ţării. Curtea Europeană de Justiţie a interzis toate metodele ce conduc la modificări genetice, fapt care, în natură, se produce dintotdeauna. Pâinea provine din grâu hexaploid (2n=42), care a evoluat pe cale naturală din grâu diploid (2n=14), provenit din grâu tetraploid (2n=28) şi grâu hexaploid. De la specia Triticum monococcum la specia actuală Triticum aestivum cu subspeciile vulgare, spelta, macha, compactum ş.a., toate s-au format prin modificări genetice. La specii importante, după multe cercetări, s-au obţinut forme noi, bogate în substanţele care interesau (amidon, proteine, ulei, zahăr etc.), productive, rezistente la boli şi dăunători etc. Nu-i departe vremea când vom obţine porumb fără ştiuleţi, cu peste 2000 de boabe în panicul, iar înălţimea va fi pe jumătate poate.
Închei cu un gând bun: La început de an nou, stimaţi agricultori, vă rog să primiţi urări de multă sănătate, recolte bogate, să depăşiţi cu bine modificările climatice şi „ploaia” de probleme.

CONTROLUL SEMĂNĂTURILOR
Rezistenţa la iernare depinde de:
• soiul cultivat;
• prezenţa stratului de zăpadă;
• grosimea stratului de zăpadă şi durata existenței lui;
• formarea crustei de gheaţă la suprafaţa stratului de zăpadă;
• vânturile puternice ce rănesc frunzele şi dezgolesc nodul de înfrăţire;
• excesul temporar de apă.

un articol de
IOAN BORCEAN