„Regele rapiţei”
În cele cinci ferme din patru judeţe ale societăţii Agromad Crops a semănat puţin peste 3.000 de hectare de rapiţă, probabil cea mai mare suprafaţă cultivată la această dată din România. Nu degeaba lui Ion Olteanu Constantin i se mai spune şi „regele rapiţei”.Cultura este ieşită din pământ şi a recuperat din întârzierea vegetativă.
Politica PAC un eşec total?! Interzicerea neonicotinoidelor a mărit numărul tratamentelor!
Probleme deosebite au fost cu afidele care au impus aplicarea a patru tratamente fitosanitare. „Ne-au dat multă bătaie de cap dăunătorii pentru că a trebuit să intervenim pentru a stopa atacurile. Acuma se dovedeşte – ceea ce spuneam noi, fermierii, – că politica europeană prin care au fost scoase de la aplicare substanţe pentru tratamentul seminţelor este un eşec total! Dovadă: interzicerea tratării seminţelor cu neonicotinoide a dus la nu mai puţin de patru stropiri, care înseamnă consum de motorină, cheltuieli în plus şi poluarea mediului.
PAC nu a ţinut cont de studiile ASAS şi ale unui institut francez care au demonstrat ştiinţific că substanţele neonicotinoide nu produc mediului pagube aşa de mari pe cât fac patru tratamente cu insecticide”, ne-a declarat cultivatorul din sudul ţării.
O fertilizare mai ponderată!
Culturile de cereale păioase de toamnă au fost însămânţate pe o suprafaţă de 5.000 de hectare; din care 800 orz şi restul grâu. Ion Olteanu Constantina făcut erbicidarea din toamnă la grâu. Mult mai prudent a fost cu programul de nutriţie a plantelor.
„Fertilizarea solului am făcut-o la un nivel mediu, nu mai suntem atât de curajoşi vizavi de scumpirea îngrăşămintelor. A fost primul an în care nu am mai administrat fosfor atât de mult.
Adică am redus cu cel puţin 40-45% doza pentru că preţurile au luat-o razna. Trebuie spus că noi facem, totuşi, tehnologie înaltă cu costuri de producţie de 8.500 lei pe hectar la rapiţă şi de 5.500 lei/ha la culturile de cereale păioase”, a susţinut proprietarul Agromad Crops.
Finanţarea pe termen scurt păguboasă pentru fermeri!
Fermierul are depozitată foarte puţină producţie pe stoc, nu a putut mai mult. Din păcate, cei mai mulţi dintre producătorii români (în proporţie de peste 90 la sută) nu reuşesc să păstreze.
„Ştiţi povestea şi o tot repet până când cineva o să înţeleagă că în agricultură nu există succes decât când ai finanţare pe termen lung ca în lumea civilizată, pe 20 de ani. La noi ai finanţare pe 9-10 luni, eşti obligat în timpul recoltatului să dai banii înapoi, ceea ce este extrem de păgubos, pierzi minim 15-20 la sută”, consideră fermierul Ion Olteanu Constantin.
„Dacă până la începutul lunii noiembrie semănăturile de toamnă erau spre dezastru; acum să-i mulţumim lui Dumnezeu! Au o răsărire uniformă, iar vremea favorabilă a ajutat plantele să înrădăcineze foarte bine”, a explicat fermierul.
Marian MUŞAT
