După 19 ani de muncă asiduuă în străinătate, Ion Chindea, harghitean din Cheile Bicazului, s-a întors în țară nerăbdător să… muncească! Și a venit însoțit de trei investitori catalani cu expertiză în rizicultură. Spaniolii, orezari din neam în neam, își doreau să investească în cultivarea orezului în România.

Povestea bobului de orez de la Rojiște, județul Dolj, a început cu câțiva ani în urmă, prin 2015.

„Aici am găsit la vânzare o fermă lăsată în paragină, a unui fost IAS cu orezărie. Practic, am început de la zero cu amenajarea terenului, refacerea rețelei de canale, a sistemului de îndiguire. Am pornit să cultivăm orez pe 60 ha și am ajuns anul ăsta la 300. Intenționăm să dublăm suprafața și să realizăm și partea de prelucrare”, ne-a declarat fermierul.

MUNCĂ și CHELTUIALĂ

Ion Chindea, administratorul Agro Catalonia, a evitat să vorbească despre costurile afacerii, dar sigur s-au investit câteva milioane de euro în genetică și tehnologie modernă, în mecanizare.

„Muncă și cheltuială multă. În timp vom recupera din banii investiți și vom merge pe beneficii. Din ferma asta nu s-a tras un leu dividende, totul s-a reinvestit”, a explicat el.

Fermierul „și-a mutat biroul în câmp”, de la semănat până la treierat muncește câte 17 ore pe zi. În această perioadă e mult de lucru, plantele sunt în fenofaza de înspicare. Cultura a fost înființată în primăvară și trebuie îngrijită cu mare atenție.

Ferma este dotată cu toată gama de utilaje pentru pregătitirea terenului, înființarea și întreținerea culturii, de recoltare și transport.

De asemenea, dispune de tractoare șenilate noi, de uscătoare moderne și capacități de stocare a producției obținute.

PRODUCȚIE, extrem de… MULȚUMITOARE!

„Apa vine din Jiu, nu aruncăm nimic, o recirculăm. Recoltarea începe odată cu sfârșitul lunii septembrie, în funcție de genetică; soiurile provin din țări mediteraneene și sunt foarte scumpe.

De asemenea, avem 20 ha cu un soi de orez pentru sushi. Sezonul trecut a fost unul rodnic, producția, extrem de… mulțumitoare, (să nu spun foarte bună! Râde.). În general, realizăm o medie de peste 5 tone/ha!”, explică Ion Chindea.

PROIECTE: PROCESARE și PROMOVAREA BRANDULUI

Recolta obținută merge și la intern, dar și pe piața comunitară.

„Nu avem timp să așteptăm după bani, la noi singura intrare de bani este noiembrie-decembrie, când ne bucurăm de munca de un an de zile. Noi nu putem produce, cât am putea exporta.

Deocamdată, nu decorticăm orezul, când vom ajunge să cultivăm 500 ha, sper să ne bucurăm de un proiect pentru o fabrică de procesare și de promovarea brandului nostru! Din păcate, în România, piața nu este organizată, prețurile sunt stabilite la bursa din Italia”, susține administratorul firmei Agro Catalonia din Rojiște.

„AM VRUT SĂ RENUNȚĂM!”

„Cu forța de muncă e un pic mai complicat, însă am reușit să formăm un grup foarte compact. Patronii lucrează cot la cot cu toți cei 13 angajați ai noștri. Din păcate, nu mai avem tineret care să continuie orezăria.

Eu aș vrea să fac un proiect pentru inițierea tinerilor în tainele cultivării orezului, dar îmi lipsesc banii și mai ales timpul”, a susținut Ion Chindea, recunoscând că au fost și momente de predare.

„Am vrut să renunțăm, că nu am fost lăsați să ne facem treaba, am avut de trecut multe piedici, e multă birocrație în România”.