Inginerul agronom are 29 de ani şi munceşte în agricultură încă de la vârsta majoratului. În satul Crăieşti, din comuna gălăţeană Vârlezi, cultivă aproape o mie de hectare de teren agricol. Aventura lui a început în urmă cu un deceniu şi este strâns legată de tractorul Universal 650. „În anul 2003, după absolvirea Liceului de Telecomunicaţii din Bacău, m-am retras la vatra părintească pentru a face agricultură. Aveam un tractor U 650 şi mă săturasem să tot repar la el, aşa că l-am vândut şi mi-am cumpărat un John Deere de 100 CP şi un plug cu patru cormane. Utilajele m-au costat câteva mii de euro. La început aveam luată în arendă o suprafaţă de 150 de hectare. Am făcut şi prestări servicii, în zonă nu era nimeni cu aşa ceva”, îşi aminteşte cultivatorul.
Proiecte comunitare pentru mecanizare
În anul 2011, Ioan Lucian Albineţ a depus primul proiect european, în valoare de 250 de mii de euro, prin care şi-a modernizat exploataţia cu tehnica agricolă de care avea neaparată nevoie. Fermierul gălăţean este şi a fost dintotdeauna atras de mecanizare; el ştie la fel de bine ca orice cultivator că dacă face lucrări de calitate şi la timp, obţine şi producţie!
În incinta exploataţiei sale din satul Crăieşti se află un nucleu de tractoare de diferite puteri, utilaje pentru pregătirea solului şi o combină Claas 208. Anul acesta a investit în tehnica de mecanizare aproape 100 de mii de euro, achiziţionând de la compania germană Lemken un compactor. Din Olanda a cumpărat un plug Kuhn cu şase brazde. Când are nevoie de ceva, deschide internetul, caută şi găseşte în mediul virtual tot ceea ce îi este de trebuinţă.
Un sezon de producţie cu rod bun şi bogat
Structura de cultură pentru sezonul de producţie 2013 – 2014 a fost următoarea: 200 hectare ocupate cu grâu, 130 ha de rapiţă, 140 ha de orz şi 130 ha cultivate cu triticale. De asemenea, o suprafaţă de 215 hectare a fost însămânţată cu floarea-soarelui, iar restul până la aproape 1.000 de hectare a reprezentat cultura porumbului. „Cel puţin pentru mine, 2014 a fost un an agricol bun, pe aceste dealuri frământate ale Covurluiului am făcut recolte la fel de bune ca şi fermierii din Câmpia Română. La grâu m-am închis cu o medie de aproape 5 tone la hectar, la orz am avut peste 6.000 kg/ha. Recolta de cereale am vândut-o unei companii din Călăraşi la un preţ bun; spre exemplu, la grâu am negociat 0,68 lei kilogramul”, ne-a declarat, nu fără mândrie, Albineţ.
Şi culturile de prăşitoare au dat rod bun şi bogat. An de an face loturi demonstrative pentru a testa genetica seminceră provenind de la mai multe companii de profil. Ioan Lucian Albineţ ne spune că hibrizii de porumb Dekalb de la Monsanto i-au adus an de an satisfacţii, răsplătindu-l prin producţiile de aproape 8 tone în medie la hectar.
Din secretele unei reuşite
Unul din secretele acestei reuşite ar fi scarificarea. Pe dealurile cu pământuri sărăcăcioase, unde apa este un musafir rar iar sistemele de irigaţii sunt prezente numai în proiect, fermierul spune că realizează scarificarea de profunzime. Apoi, nu uită să supradozeze norma de sămânţă pe unitatea de suprafaţă cu până 20 la sută şi să fertilizeze plantele de cultură cu nutrienţi în cantităţi suficiente. Dozele de îngrăşăminte complexe se opresc întotdeauna la 200 kg per hectar, la înfiinţarea culturii, şi apoi, alte 150 kg/ha se administrează fracţionat, aşa cum cere tehnologia, iar numărul tratamentelor fitosanitare pornesc de la două în sus, în funcţie de caracteristicile sezonului de producţie. Produsele aplicate sunt dintre cele mai scumpe.
În acest nou an agricol, fermierul Ioan Lucian Albineţ a semănat 100 de hectare cu orz şi peste 200 ha cu grâu. Genetica însămânţată a fost obţinută din producţia proprie. În fiecare an, cultivatorul înfiinţează loturi semincere pentru cerealele păioase; este multiplicator de sămânţă, cumpără soiuri bază şi le înmulţeşte în exploataţia lui agricolă.
Rapiţa a semănat-o în epoca optimă, dar numai circa 60 la sută din cultură este răsărită, din cauză că ploile au ocolit pământurile crăieştenilor.
Profitul trebuie reinvestit
În ferma inginerului agronom Ioan Lucian Albineţ lucrează trei mecanizatori de soi: Vasile Tiugă, Emil Motea şi Silviu Pralea. Când este nevoie, se urcă şi el pe tractor ori pe combină. Ştie să facă lucrurile cu temeinicie. În exploataţia lui agricolă i-ar mai trebui o maşină autopropulsată pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare. Forţa de mecanizare de care dispune fermierul este suficientă pentru a lucra lejer 1.500 de hectare. În zilele documentării noastre, la începutul lunii octombrie, Ioan Lucian Albineţ era în discuţii pentru a mai arenda încă 150 de hectare. Ori de câte ori are posibilitatea, cumpără teren arabil; bunăoară, numai anul trecut a achiziţionat o suprafaţă de 28 de hectare. Apoi, după cum ne spune, va merge în străinătate să achiziţioneze un cap tractor pentru transportul de produse agricole. Nu-i trebuie silozuri, are suficiente magazii pentru depozitarea producţiei. Ioan Lucian Albineţ susţine că profitul trebuie reinvestit. Aşa procedează toţi fermierii care se respectă, care-şi respectă munca şi care privesc cu speranţă spre viitor!
Agricultura are nevoie de specialişti
Ioan Lucian Albineţ a avut ambiţia de a urma cursurile Facultăţii de Agronomie. Îşi motivează dorinţa de a-şi continua studiile: „Lucrez într-un domeniu în care este mare nevoie de specialist; toate lucrările trebuie realizate în mod ştiinţific, agronomic; mulţi fermieri, chiar din generaţia mea, încă nu au învăţat să lucreze pământul aşa cum trebuie”.
