Învățământul dual combină educația și formarea profesională într-o unitate de învățământ cu învățarea la locul de muncă într-o companie și dă posibilitatea unor parteneriate stat-privat, prin care o parte din costurile de școlarizare sunt suportate de agenți economici privați, care asigură pregătirea practică.
Guvernul a aprobat anul trecut, în luna noiembrie, OUG 81/2016, care reglementează învățământul dual în România, însă legea a fost trimisă Parlamentului pentru reexaminare de către Președintele Klaus Iohannis în luna iulie 2017 și nu a fost promulgată nici până în prezent.
„Vom merge pe Ordinul de Ministru 5033 din 2016, pentru că lucrurile încă nu sunt așezate până la capăt cu această lege. La învățământul dual, așa cum este el la origine, în Germania, contribuie și primăria, dar, la noi, primăriile nu au încă pârghiile să intervină. Noi mergem pe această variantă de învățământ profesional de stat, în sistem dual, printr-un parteneriat între școală și agentul economic. Ce facem noi respectă metodologia existentă și avem agenții economici, unde se desfășoară pregătirea practică”, ne-a spus Ciprian Fora (foto), directorul Centrului Româno-German de Pregătire și Perfecționare Profesională în Domeniul Agriculturii din Voiteg.
Acesta a reușit să aducă împreună partenerii care vor face posibilă realizarea acestui proiect: USAMVB Timișoara, prin Centrul de Pregătire Agricolă Voiteg, Colegiul Silvic „Casa Verde” din Timișoara, Inspectoratul Județean Timiș, Forumul German din Banat și agenții economici care vor asigura o parte din costurile de școlarizare.
Demersul este încă în faza de proiect și se lucrează etapă cu etapă. Intenția ar fi să se meargă pe specializările Agricultură și Mecanizare agricolă. Pentru început, va fi, cel mai probabil, o singură clasă, pentru 25-28 de elevi. Durata studiilor este de trei ani, iar absolvenții au, după terminarea școlii, oportunitatea de angajare. Partenerii privați sunt ferme din județele Timiș, Arad și Caraș-Severin, care vor să își califice personal. Până în prezent, sunt nouă ferme care au fost de acord să participe la acest proiect. „Ca idee generală, în primul an se face 80% teorie și 20% practică, în al doilea an, 40% teorie și 60% practică, iar în anul trei, 30% teorie și 70% practică. Este un mare avantaj că 70 la sută din pregătire se va face în mediul rural, ceea ce este esențial. Învățământul trebuie să înțeleagă că trebuie să pregătești elevi care să se ridice la nivelul cerințelor actuale”, afirmă Ciprian Fora.
Pe larg despre acest subiect citiţi în revista Ferma nr. 20/203 (ediția 15-30 noiembrie)
Un articol semnat de VIOLETA MÂȚ
