Marile nume din industria semințelor au lipsit de la această ediție a AgriPlanta-RomAgroTec. Sunt necesare degetele de la o mână pentru a număra producătorii de semințe și expozanții cu loturi demonstrative. Organizatorii privesc însă cu optimism situația și caută o soluție pentru edițiile următoare. „Până acum, loturile demonstrative ocupau între 1 și 2 hectare. Din păcate, anul acesta a avut mai mult de suferit. Este un concept german adaptat pieței din România, dar poate că trebuie puțin modificat. Noi am avut deja discuții cu firmele din domeniu, «dragostea» între mașini și semințe există, a fost din nou declarată înainte de această ediție AgriPlanta, trebuie doar să găsim împreună drumul comun. Este foarte importantă genetica plantelor, degeaba avem o tehnică agricolă performantă dacă nu avem ce să semănăm. Și atunci combinația între semințe și mașini este perfectă, noi trebuie doar să o readucem în prim planul fermierilor”, este de părere Corina Mareș, organizatorul AgriPlanta-RomAgroTec.
Diversitatea culturilor a atras vizitatorii
Însă, lipsa numelor mari din industrie nu a avantajat producătorii mici de semințe. Prea puțini fermieri au vizitat zona de culturi. „Suntem o firmă de familie și avem concurenți pe piață. AgriPlanta nu este o expoziție care decide concurența sau nivelul concurenței pe segmentul de semințe certificate în România. A fost o expoziție mai calmă, chiar și din punct de vedere al vizitatorilor interesați de semințe. Au venit mai puțini decât în alți ani”, spune Marius Ciobotaru, director general Ciproma Sem.
Pentru actuala ediție, Ciproma Sem a avut un spațiu de 600 mp pe care a prezentat 14 loturi demonstative. Au avut culturi de toamnă (grâu cu soiuri aristate și nearistate, rapiță) și culturile de primăvară (mazăre de câmp, amestecuri pentru pajiști, trifoi roșu, gazon, lucernă, iarbă de Sudan, muștar, floarea-soarelui și porumb). „Ca inovație avem un hibrid de floarea-soarelui rezistent la tratament, cu ambii părinți rezistenți – Suria. Este creație proprie, am început să investim în cercetare și sperăm ca în câțiva ani să venim cu alți hibrizi și cu alte soiuri, la lucernă, muștar, la grâu”, spune Marius Ciobotaru. Suria este un hibrid semitardiv cu potențial de producție de 4.000-4.400 kg/ha și oferă producții stabile de la un an la altul. Are efect de stay green, rezistență la frângere, la cădere și toleranță la secetă.
Pentru acest an, ținta pentru Ciproma Sem este creșterea vânzărilor. „Orice creștere este binevenită pentru noi. Iar dacă rămânem la același nivel al vânzărilor, vrem să creștem calitatea serviciilor, să dinamizăm livrările, să oferim avantaje la recoltare”, spune directorul general al companiei.
INCDA Fundulea, în preferințele cultivatorilor de grâu
În schimb, loturile demonstrative prezentate de INCDA Fundulea au atras mai mulți vizitatori decât anul trecut. „Cele mai atractive au fost culturile de păioase. La grâu, din două milioane de hectare cultivate în România, 1,8 milioane ha se cultivă numai cu soiurile create la Fundulea și la stațiunile institutului. Cu ceea ce se creează la Fundulea se cultivă 1,2 milioane de hectare. Iar din acestea, cu soiul de grâu Glosa se cultivă o suprafață de 600.000 ha”, spune Constantin Răducanu, șef colectiv extensie la INCDA Fundulea.
GENETICĂ NOUĂ DE LA INCDA FUNDULEA
La grâu, noutatea adusă de Institut a fost soiul Miranda. „Spicul este mai mare și producația este cu cel puțin 15% mai mare decât la Glosa, în condițiile în care-și păstrează calitățile de panificație. Prețul seminței este același, cantitatea semănată pe hectar este aceeași, dar profitul este cu cel puțin 15% mai mare. Trebuie doar făcute în plus două tratamente pentru boli, față de Glosa, la care se poate face un singur tratament”, spune reprezentantul INCDA Fundulea. O altă noutate a fost soiul de grâu Pajura, mai rezistent la boli și cu o producție comparativă cu Glosa. Acesta suportă o densitate mai mare la semănat.
Pentru culturile de primăvară au fost prezentați doi hibrizi de floarea-soarelui în sistem convențional: Fundulea 708, care este foarte rezistent la secetă, și Fundulea 911. „Pentru 2017 am introdus o nouă genă la hibridul Fundulea 708 și acesta va fi rezistent la Pulsar. Pentru Fundulea 911 nu avem gene noi. Acesta se poate cultiva numai pe solele care nu sunt infestate cu cornuți sau cu pălămidă, pentru că nu există erbicid să le combatem”, a explicat Constantin Răducanu.
La cultura porumbului, au fost prezentați doi hibrizi: Iezer și F423. „F423 este un semitardiv, are grupa FAO 400-500. Problema este că pierde greu apa din bob și se recoltează în știuleți. În toamnele secetoase se poate recolta și în boabe. INCDA vrea să creeze hibrizi mai timpurii. Hibridul Iezer este la vânzare din acest an, iar F423 din 2017”, spune reprezentantul Institutului.
Articol publicat in revista Ferma nr.12(173) 1 – 31 iulie 2016
