Din păcate, nu avem un îndrumar sau instrucţiuni în acest sens în prezent, aproape peste tot, taxele de păşunat sunt stabilite empiric, după criterii extrem de eterogene de la o primărie la alta, înregistrându-se sume simbolice, populiste, cu care nu se pot face intervenţii eficiente pe păşuni. Dar şi mai grav este faptul că de cele mai multe ori aceste sume mici care se încasează din taxe sunt cheltuite pentru alte scopuri decât îmbunătăţirea fondului pastoral!?
Stabilirea taxelor de păşunat
Stabilirea taxelor de păşunat este o operaţiune dificilă, care trebuie să ţină seama de mai mulţi factori, din care enumerăm pe cei mai importanţi:
– diversitatea foarte mare a tipurilor de pajişti, răspândite de la câmpie până la cele mai înalte culmi ale munţilor;
– cantitatea şi calitatea producţiei de masă verde a pajiştilor;
– durata de păşunat, de la cca. 200 de zile în zona de câmpie, la irigat, până la cca 60 de zile sau mai puţin în etajul alpin;
– necesarul zilnic de masă verde calculat pentru unitatea vită mare (UVM), care este de aproximativ 65 kg (50 kg consum normal30% abaterea producţiei datorită climei de la un an la altul);
– încărcătura optimă de UVM la unitatea de suprafaţă;
– cheltuielile ocazionate de îmbunătăţirea pajiştilor;
– nivel dotare păşune (apă, umbră, drumuri acces, centre prelucrare lapte, etc.).
Încadrarea într-o categorie sau alta este determinată de tipul de pajişte, nivelul de producţie şi calitatea furajeră care, în final, influenţează randamentele animaliere la unitatea de suprafaţă (tabelul 1).
Tabelul 1
Categorii principale de pajişti, producţia, calitatea şi conversia lor în produse animaliere (echivalent lapte vacă) valoarea lor actuală şi taxa de păşunat pentru un hectar
După stabilirea încărcăturii optime, se poate calcula în continuare taxa pe o UVM, respectiv specie sau categorie de animale.
Încărcătura optimă
Încărcătura optimă sau capacitatea de păşunat exprimată în UVM/ha pe fiecare categorie de pajişte a fost determinată ţinând seama şi de durata de păşunat, după formula:
UVM optim/ha= Pv/(Dpx65), în care:
Pv: producţia totală de iarbă valorificată, exprimată în kg/ha;
Dp: durata (perioada) de păşunat (zile);
65: necesar kg masă verde pe o zi pentru 1 UVM.
De exemplu, după această formulă, pe o pajişte semănată din zona de deal, cu o producţie de 32 t iarbă/ha, pe o perioadă de 160 zile, se pot întreţine cu bune rezultate 3 UVM, respectiv 3 vaci cu lapte care produc cca 5.350 l lapte/ha în valoare de 5.350 lei la preţul de achiziţie actual, revenind cca 1.780 lei valoare lapte pentru o vacă din care 5 % reprezintă 89 lei/cap, cât ar fi taxa de păşunat, ceea ce nu este deloc mult.
Calcularea taxei
Având la dispoziţie date privind categoriile de pajişti, producţia, încărcarea şi durata de păşunat, se pot stabili cu mai mare precizie tarifele pentru păşunat pe zone mari fizico-geografice (Tabelul 2).
Astfel, după această metodologie, taxele de păşunat variază între 25 şi 32 lei/UVM pe pajiştile alpine şi cele de pe nisipuri, pentru o perioadă de 60-100 zile, până la 125 lei/UVM pe pajiştile semănate şi irigate din zona de câmpie, pentru o perioadă de 180-200 de zile de păşunat.
În aprecierea justă a taxelor, există unele confuzii în ceea ce priveşte echivalarea între o unitate UVM, speciile şi categoriile de animale. De aceea considerăm necesară utilizarea coeficienţilor de transformare în şi din UVM (Tabelul 3).
Tabelul 2
Model de calcul al taxei de păşunat pentru 1 UVM în condiţii optime de exploatare pajişte-animal, exemplificare pentru preţ lapte vacă = 1 leu/L = 0,29Euro
Tabelul 3
Coeficienţii medii de transformare în UVM pentru diferite specii şi categorii de animale
În exemplul anterior, la o producţie de 32 t masă verde se poate aprecia o încărcare de 3 vaci la ha cu o taxă de 89lei pe vacă pe sezon de păşunat; în cazul folosirii acestei păşuni de către oi adulte se poate percepe corect 14,25 lei pentru o oaie pe sezon (89: 6,25 oi pentru 1 UVM) şi nu alte aprecieri după ureche sau alte proceduri incorecte.
Articol publicat în revista Ferma nr. 1(45)/2007
