Septembrie este luna în care se suprapun lucrările de recoltare la floarea soarelui, soia, cartoful destinat consumului pentru toamnă – iarnă, hibrizii timpurii de porumb, sfecla de zahăr ș.a.

În paralel trebuie să se semene rapița pentru ulei, să se execute pregătirea terenului și fertilizarea pentru semănatul cerealelor de toamnă.

Agricultura trebuie susţinută

În condițiile în care fermierii din mii de ferme din cele peste 20 de județe foarte afectate au ajuns în prag de disperare, fără bani pentru asigurarea inputurilor în vederea pregătirilor pentru noua recoltă (asigurarea motorinei, îngrășămintelor necesare, pesticidele solicitate de fișa tehnologică a culturilor), toate în prezent la prețuri foarte mari, se impune o analiză atentă și sprijin atât din partea conducerii țării cât și a UE, pentru a evita falimentarea fermelor.

Recoltarea culturilor ajunse la maturitate

FLOAREA SOARELUI

Recoltarea florii soarelui în multe ferme s-a încheiat înainte de a începe, culturile fiind distruse de secetă încă înainte de înflorire, deci recolta de pe acestea este zero. În alte zone, cultura a ajuns la maturitate dar cu calatidii mici și cu achene seci, de pe care producția nu știu dacă acoperă nici cheltuielile de recoltare.

În zonele unde aU mai căzut precipitații, calatidiile au mărime medie, dar semințele din mijlocul acestora au rămas mici sau chiar seci și cu conținutul de ulei scăzut. Consecința va fi că nu se va putea acoperi în totalitate necesarul de ulei, iar prețul acestuia va fi mai ridicat.

SOIA

Recoltarea soiei nu este așteptată cu multă speranță, seceta din perioada înfloritului și a umplerii boabelor în unele zone a redus recolta foarte mult. O parte din flori au fost avortate, păstăile formate au rămas cu puține boabe, iar acestea sunt cu MMB foarte scăzut, fapt cunoscut prin particularitățile biologice ale acestei specii.

Pentru a obține recolte sigure de soia se impune irigarea culturilor și poate chiar reorientarea spre alte soiuri de soia pe care în prezent nu avem permisiunea de a le cultiva.

CARTOFUL

Recoltarea cartofului destinat consumului de toamnă – iarnă se face numai după maturarea tuberculilor, respectiv când vrejii s-au uscat și coaja tuberculilor este suberificată.

Temperatura optimă din aer la data recoltării trebuie să fie de 15-20 grade C. Tuberculii recoltați prea devreme se păstrează greu iar cei recoltați prea târziu pierd din calitate şi pot fi infectaţi cu Rhizoctonia în sol.

Producția de cartof pentru consumul de toamnă – iarnă, respectiv intervalul octombrie – mai, deci o perioadă mai mare de 8 luni, precum și materia primă pentru industria prelucrătoare se obține în condiții naturale numai în zonele unde precipitațiile anuale sunt de 600-800 mm, iar temperatura medie a celei mai calde luni (iulie) este de 18-19 grade C. În zonele cu precipitații mai puține și veri mai călduroase se impune irigarea culturii.

PORUMBUL

În acest an, din motivele cunoscute, hibrizii timpurii, semitimpurii și chiar semitârzii ajung la maturitate mult mai devreme. Cu regret trebuie să constatăm că și la porumb, ca și la floarea soarelui, multe culturi au fost distruse de secetă și de grindină, aducând mii de fermieri în pragul disperării.

Culturile din zonele în care a plouat cât și cele irigate, la care s-a aplicat o tehnologie corectă, promit recolte bune.

Sunt însă și culturi în care s-au făcut cheltuieli importante și la care, în perioada de înflorire – fecundare, temperaturile uneori şi de 35 grade C au redus viabilitatea polenului și receptivitatea stigmatelor, dereglând fecundarea, la care știuleții au randament de boabe foarte mic.

În alte zone, temperaturile ridicate însoțite și de secetă au produs șiștăvirea boabelor și deci, diminuarea recoltelor.

SFECLA DE ZAHĂR

Ţara noastră era cândva exportatoare de zahăr şi aveam nu mai puţin de 32 de fabrici care procesau materie primă! Astăzi au mai rămas una, două fabrici și, din păcate, am devenit ţară importatoare de zahăr. Mai mult, în anul 1985, România cultiva 275,5 mii hectare de sfeclă, iar acum abia mai avem câteva zeci de mii.

Recoltarea sfeclei de zahăr se va desfășura într-o perioadă scurtă de timp, iar nivelul recoltelor va fi mai scăzut din cauza secetei din acest an.

PE CÂND CARTOFUL ROMÂNESC?

Tehnologia de cultivare a cartofului este grea, cu cheltuieli enorme, încă de la procurarea seminței pe care o cumpărăm din Olanda și Germania la prețuri foarte ridicate, adăugând prețurile exagerate ale motorinei, îngrășămintelor, erbicidelor și altor pesticide.

În prezent, statul asigură un mic sprijin cultivatorilor de cartof, dar se impune să refacem rețeaua de ameliorare a soiurilor de cartof autohtone și să ne asigurăm astfel necesarul de material semincer propriu.

un articol de

IOAN BORCEAN