• În funcţie de starea de vegetaţie a culturilor semănate tardiv în toamnă, se va stabili momentul optim pentru fertilizarea cu azot, cu doze corelate cu cele aplicate în toamnă la pregătirea patului germinativ.
• În numeroşi ani, la sfârşitul lunii februarie, în multe zone, apar condiţii favorabile pentru semănat. Plantele vizate sunt cele care au temperatura minimă de germinaţie cuprinsă între 1 şi 4oC şi care rezistă după răsărire la temperaturi scăzute, de scurtă durată, până la -5…-7oC.

1. • Pe terenurile nearate din toamnă, se impune efectuarea grabnică a lucrărilor solului. Regula de bază este ca peste tot unde e posibil să se evite efectuarea de lucrări cu întoarcerea brazdei, aratul din această perioadă va determina pierderea unor mari cantităţi de apă.
2. • Evacuarea apelor stagnante de pe culturi, fără nici o întârziere, indiferent de efortul solicitat;
3. • Controlul permanent al produselor depozitate privind starea fitosanitară a acestora. Pierderile prin depozitare, cauzate de dăunători, pot depăşi circa zece la sută din producţia depozitată, iar la catrof, în funcţie de tipul depozitului, paguba se situează între 15 şi peste 20 la sută. Acordaţi atenţie combaterii rozătoarelor, ştiut fiind că un şobolan cenuşiu consumă într-un an circa 35 kg de boabe şi degradează o cantitate mare de produs.
4. • Pregătirea maşinilor şi utilajelor solicitate în apropiata campanie de primăvară.
5. • Revedeţi cu atenţie planul de cultură, în corelaţie cu posibilităţile de aplicare a unor rotaţii corecte a culturilor, singura cale de obţinere a unei eficienţe economice dorite.