Cum poate porumbul să câștige din prima lupta cu rățișoara?
Suntem în campania de semănat porumbul și floarea soarelui. Mulți fermieri au redus drastic suprafețele cu prășitoare. Dar asta nu înseamnă că se diminuează și populațiile de dăunători. Protejați plăntuțele de atacul rățișoarei!
Deși anul trecut porumbul a fost calamitat pe suprafețe foarte mari în sudul și sud-estul țării, acolo unde nu au fost irigații, această cultură nu va dispărea din peisajul agricol autohton. Da, mulți fermieri vor reduce suprafețele cu păpușoi, unii chiar nu îl vor mai cultiva.
Dar să fim realiști, când în majoritatea fermelor sunt doar patru culturi mari și late (grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță), ce faci dacă renunți la una dintre ele? Nu se poate să fie doar grâu și rapiță în toate fermele.
Impactul secetei asupra populațiilor de Tanymecus
A avut seceta de anul trecut un impact negativ asupra speciei Tanymecus dilaticollis? Dacă larvele au apucat să se hrănească și să se împupeze, nu prea le-a afectat. Acestea se hrănesc cu rădăcinile porumbului, la fel ca și larvele speciei Diabrotica virgifera.
Singura deosebire este că pagubele produse de larvele de Tanymecus sistemului radicular la porumb sunt nesemnificative, din simplul motiv că atunci când apar, plantele de porumb au un sistem radicular bogat.
De obicei, larvele rățișoarei se împupează la sfârșit de iulie – început de august. Din experiența anilor trecuți, seceta nu are niciun impact major asupra populației de Tanymecus.
Cultivăm mai puțin porumb! Scăpăm de rățișoară?
Nu prea, din pricina faptului că rățișoara este o specie polifagă, fiind semnalată la 34 de specii de plante gazdă în țara noastră. Pe lângă porumb, mai atacă floarea soarelui, soia, lucerna, grâul, orzul, dar și buruienile din flora spontană, cum este mohorul, costreiul sau pălămida. De fapt, pălămida este cam singura specie din flora spontană, în afara porumbului, al cărui sistem radicular poate susține viața larvelor de Tanymecus.
Unde este pălămidă, acolo sunt și larvele de Tanymecus
Din păcate, cu buruienile sunt probleme din ce în ce mai mari în ultimii ani. Numai la o simplă privire asupra câmpului, primăvara sau vara, puteți vedea pălămida ca la ea acasă, în sudul țării. Iar unde este pălămidă, mai mult ca sigur că sunt și larvele speciei Tanymecus.
Prin urmare, porumbul a fost supus multor încercări în ultimii ani, cu rezultate nefavorabile, mai ales pentru bugetul fermierilor. Dar, în același timp, insectele au fost mult mai puțin afectate. Ceea ce înseamnă că presiunea de infestare, după răsărirea plantelor de porumb sau floarea soarelui, rămâne la fel de ridicată și în anii următori.
Faza de vegetație cu maximă sensibilitate la dăunător
După cum bine știți, dacă în perioada de maximă sensibilitate a plantelor de porumb sau floarea soarelui (de la răsărit la faza de patru frunze) vremea este caldă și secetoasă, atunci insectele acestei specii vor avea o activitate mare la suprafața solului, inclusiv hrănirea.
Dacă vremea este ploioasă și răcoroasă, atunci insectele vor sta ascunse, după bulgării de pământ sau în crăpăturile solului, iar culturile aflate la început de drum au șanse mari să scape de atac.
Dar… cu „dacă” și cu „poate” nu se poate face o protecție pe termen lung a culturilor de porumb și de floarea soarelui împotriva atacului rățișoarei.
Măsuri pentru protecția culturilor
- Tratamentul semințelor. De ce a avut succes așa de mare tratamentul semințelor cu insecticide sistemice? Pentru că, indiferent de condițiile din primăvară, tratamentul semințelor era ca o asigurare pentru fermieri a reușitei din prima a porumbului. Până să se generalizeze tratamentul semințelor, cu câteva decenii în urmă, să cultivi porumb în zonele favorabile rățișoarei, din sudul și sud-estul țării, era ca o loterie. În anii cu atac mare, fermierii semănau o dată, de două ori sau chiar de mai multe ori.
- Măsurile preventive pot suplini tratamentul semințelor? Nu prea. Rotația culturilor ca la carte poate limita populația rățișoarei. Dar, chiar dacă se face rotația, primăvara dăunătorul poate migra de la vecini (unde anul trecut a fost porumb). În condițiile în care este un sortiment redus de culturi, este dificil să se asigure o rotație optimă.
- Epoca de semănat? Teoretic, porumbul se poate semăna într-o perioadă în care insectele sunt mai puțin numeroase. Experiența practică din ultimul deceniu a arătat că insectele sunt imprevizibile, la fel ca și vremea de afară, așa că epoca de semănat are mai puțină relevanță acum decât în trecut.
- Lucrările solului? Nu prea au relevanță în cazul speciei T. dilaticollis, având în vedere că adulții hibernanți se găsesc în sol la o adâncime de 40-60 cm, uneori chiar și la 100 cm! Tot din cauza adâncimii la care se găsesc insectele, în perioada hibernării, iarna nu prea le dă bătăi de cap! Dacă avem o iarnă grea sau ușoară, nu prea este influențată populația rățișoarei.
- Tratamentele în vegetație, când plantele de porumb se află în primele faze de vegetație (dar să nu depășească patru frunze)? Sunt o loterie, având în vedere comportamentul insectelor. În momentul când vine MET-ul, insectele se pot ascunde în crăpăturile solului și să scape.
Tratamentul semințelor cu neonicotinoide
De ce trebuie să tratăm semințele cu insecticidele pentru care s-a acordat autorizare temporară? Situațiile expuse anterior sunt motivul pentru care, în ultimul deceniu, s-a acordat autorizare temporară pentru tratamentul semințelor cu neonicotinoide.
Fără aceste autorizări temporare, suprafețe mari cu porumb sau floarea soarelui erau distruse de acest dăunător, iar mulți dintre fermierii afectați puteau să dea faliment. Din păcate, încălzirea globală favorizează dăunătorii iubitori de căldură și de secetă. Iar Tanymecus este unul dintre aceștia.
Garanția unui start perfect al culturii
Seceta din anii trecuți nu a avut un impact semnificativ asupra populației rățișoarei porumbului în sudul și sud-estul țării. Insectele sunt prezente în câmp, iar după răsăritul plantelor vor veni să se hrănească.
Dacă semințele nu sunt tratate cu un insecticid sistemic, pentru care s-a acordat autorizare temporară, iar afară este cald și uscat, acolo unde este o populație ridicată a dăunătorului, riscul de pierdere a culturii nou înființate este ridicat. Tratamentul semințelor este ca o asigurare pentru un start perfect al culturii. Bine ar fi ca fermierii să aibă și o altă asigurare. Care ar fi asta? Irigațiile!
CULTURA PE CARE RĂȚIȘOARA O EVITĂ! Mazărea este o plantă repelentă pentru rățișoară. Insectele preferă să moară de foame decât să se hrănească cu frunzele acestei leguminoase. S-a încercat creșterea suprafețelor cu mazăre, au fost acordate diferite stimulente pentru fermieri, dar rezultatul îl știți cu toții.
