Cu alte cuvinte, producţia a fost la jumătate faţă de cât i se spusese că va fi! Implicit, şi veniturile. Ori, după ce ai investit aproape 10 mii de euro (cofinanţarea la proiectul de înfiinţare a plantaţiei, demarat în 2014 şi finalizat în 2015) în suprafaţa de 8.000 de mp şi îţi dai seama că, practic, nu ai cum să fii rentabil, CE FACI?!
Valeria şi Valentin Şerbu s-au documentat, au calculat şi NU AU RENUNŢAT! Şi-au dat seama că singura şansă este să proceseze cătina obţinută. Aşa că a urmat o nouă investiţie în unitatea de depozitare şi procesare, care era aproape de finalizare în luna august 2018, când am vizitat plantaţia. Tot aproape de finalizare era şi perioada de conversie a plantaţiei la producţia ecologică!
Cu alte cuvinte, un mare pas înapoi a dus la cel puţin zece înainte, determinând o investiţie care, cu siguranţă, le va produce efecte financiare pozitive soţilor Şerbu.
De la idee la prima dezamăgire. De la recoltă la… congelarea rapidă!
„Am vrut să facem o agricultură de nişă, pentru că nu e zonă foarte bună pentru cultura mare; atunci am urmărit puţin piaţa şi ni s-a părut că se adaptează bine cultura de cătină la profilul nostru şi la terenul pe care am putut să-l achiziţionăm”, spune Valentin Şerbu. Pentru înfiinţarea plantaţiei au apelat la fonduri europene, după cum am precizat, cu finanţare 50%, dar partea de tehnologie de congelare şi prelucrare este realizată 100% din fonduri proprii.
Congelarea rapidă, la -30 grade Celsius şi depozitarea ulterioară la -18 grade Celsius se realizează cu echipamente speciale. Este o metodă inovativă de recoltare care garantează păstrarea nealterată a proprietăţilor fructului deoarece, prin congelare rapidă, procesele naturale de degradare a fructelor de cătină sunt oprite. De unde a venit ideea acestui procedeu? „Producţia obţinută este prea mică pentru a putea vinde en gros şi atunci trebuie să creştem valoarea prin prelucrare”, explică proprietarul plantaţiei.
Plantaţia era anul trecut în cel de-al doilea an de rodire, respectiv al apatrulea an de la plantare. În 2017 a fost prima producţie, la jumătate faţă de aşteptări… „Am obţinut aproximativ două tone de pe o suprafaţă de opt mii de metri pătraţi. Publicitatea afacerii cu cătină era făcută astfel încât credeam că obţinem profit un euro/kilogram, deci dacă reuşeam să fac 10 sau 12 mii de kilograme ieşeam cu zece mii de euro profit pe an, ceea ce pentru noi era suficient, fiind o afacere de familie de care ne ocupăm eu şi soţia. Dar nu a fost aşa şi învăţăm din greşelile noastre”, povesteşte Valentin Şerbu despre experienţa neplăcută a primei recolte de cătină.
Clara şi Mara, soiurile cultivate la Dărmăneşti
În cincisprezece august de obicei, plus-minus câteva zile în funcţie de vreme, începe recoltatul la Dărmăneşti. Clara şi Mara, soiurile din plantaţie, dau fructe medii şi mari, cu pulpă suculentă. Fără nici un dubiu, cătina este un medicament natural, are vitamina C în procent de peste zece ori mai mare decât citricele, are beta caroten, acizi graşi, şi multe altele.
„Am încercat să vindem şi boabe congelate şi să procesăm cu ajutorul câtorva prieteni care au laboratoare de preparare şi am constatat că se vinde mai uşor preparată. În farmacii sunt multe produse pe bază de cătină şi se caută, dar lumea este mai învăţată cu farmacia decât să ia direct de la sursă… Aşa că am încercat cu suc concentrat prin presare la rece, de asemenea, am încercat să facem pulbere de cătină pe care să o putem amesteca cu miere de albine pentru o utilizare mai îndelungată. Încă nu am pasteurizat, nu am adăugat nimic, dar este posibil să trebuiască să găsim o variantă de pasteurizare pentru a creşte perioada de utilizare”, spune producătorul băcăuan.
Dacă sunteţi interesaţi de cătina de la Dărmăneşti, proprietarii vă răspund la email: valeria.serbu@gmail.com, telefon 0745.546.411
Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/229 (ediţia 1-14 februarie 2019)
