Primii hribi din fiecare an ajung să fie achiziţionaţi şi cu 30 lei/kg. După aceea preţul se aşază undeva spre 10 lei/kg, calitatea I. Dar nu există un preţ fix nici măcar pe parcursul zilei. Câteodată se modifică şi de două-trei ori pe zi, în funcţie de fluctuaţiile bursei.
Familia Paraschivescu din Novacii Gorjului adună marfă – hribi (mânătărci) şi fructe de pădure – de la culegătorii individuali, o selectează pe categorii şi, uneori, chiar o procesează primar, după care o oferă pieţei.
Afacerea cu hribi are deja o generaţie următoare
Chiar din anul 1990 au apărut primii intermediari pentru ceea ce pădurile noastre oferă cu dărnicie culegătorilor. Aşa se face că toate aceste bunătăţi au luat drumul Italiei, uneori prin intermediari locali, dar şi sârbi. Familia Paraschivescu a intrat din vara anului 1990 în această horă a mânătărcii. Erau la piaţa din Târgu-Jiu cu brânză, care este produsul de bază al familiilor de ciobani din zona Novaci, povesteşte Aurica Paraschivescu (67 ani), când soţul ei a venit să-i spună că vor începe achiziţia de hribi pentru primul mare capitalist al judeţului Gorj – Florin Bălan, cunoscut tuturor cu numele de Fofo, ”regele” ciupercilor. Meseria acestuia a fost de medic şi înainte de a deveni capitalist, lucra la Direcţia Sanitară a judeţului Gorj. Firma sa a fost a 13-a societate comercială înfiinţată în România şi, evident, prima din Gorj. Dar asta e deja o altă poveste. Însă de numele său se leagă dezvoltarea segmentului de achiziţii de ciuperci şi mai apoi de fructe de pădure.
Cât priveşte businessul dezvoltat de familia Paraschivescu, acum zece ani a fost predat către copilul lor, absolvent de Drept în România şi de Drept internaţional în Franţa. Marius Paraschivescu (45 ani) a ridicat ştacheta alături de soţia sa Claudia (44 ani), iar acum sunt printre cei mai importanţi achizitori de hribi şi de fructe de pădure din judeţ.
Un business sezonier
Afacerea având caracter sezonier, familia Paraschivescu este interesată acum să dezvolte partea de procesare. Dar, spune Claudia Paraschivescu, această extindere presupune o grămadă de avize, adeverinţe şi, evident, o sumă importantă de bani pentru investit. Au încredere că fiul lor, Alex Paraschivescu, care a absolvit anul acesta ASE-ul la Bucureşti, va avea răbdarea necesară să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea afecerii prin procesare. Deocamdată, ei au investit mult în spaţii de depozitare cu atmosferă controlată şi într-o unitate de refrigerare rapidă. Au toate facilităţile pentru primire, sortare, curăţare şi chiar procesare primară prin feliere, congelare şi împachetare în pungi de plastic. Depozitul este de o curăţenie deosebită, iar Claudia Paraschivescu face treaba de achizitor. Am asistat la venirea a doi colectori individuali de ciuperci, unul din Albeni şi altul din Târgu-Cărbuneşti, pe care îi cunoşteam personal, eu provenind din Târgu-Cărbuneşti. Aşa am putut întreba de ce vin aici cu marfa, când Târgu-Jiu e mai aproape de ei. Fiecare mi-a răspuns că la Claufunghi Mario SRL primesc cel mai bun preţ şi au relaţii de lungă durată.
Dincolo de achiziţia de ciuperci şi fructe de pădure, Marius Paraschivescu este şi căutător autorizat de trufe de pădure. Cu câini dresaţi, pe care i-am văzut, o rasă de vânătoare cu miros dezvoltat. Deci, cumva ca un revers al medaliei, achizitorul de ciuperci are momentele sale de culegător!
Familia Paraschivescu a investit şi într-o livadă de cireşi
În noua livadă peste trei sute de cireşi au ajuns la vârsta de trei ani. Abia de anul viitor vor începe un cules adevărat. Au plantat mai multe soiuri, în aşa fel încât să culeagă o perioadă cât mai lungă.
În spatele depozitului de achiziţii este o curte imensă, în care, la mijloc, este un bazin pentru peşte. Aici cresc crap şi fitofag tot pentru a completa veniturile familiei. De jur-împrejur au pomi fructiferi, iar curtea este ademenitoare. Nici că-mi mai venea să plec de acolo, iar profesoara Elena Basarabă, directoarea Casei de Cultură din Novaci, ghidul nostru, chiar a rostit acest gând!
Soţie, mamă, dar şi om de afaceri
Atunci când intri într-o gospodărie în care totul este echilibrat, de bun gust, primul gând merge spre doamna care ţine frâiele. Am văzut cum a stăpânit negocierea cu cei care aduc ciupercile, modul direct de abordare, delicateţea, dar şi fermitatea glasului. Apoi timiditatea în relaţia cu noi, nedisimulată, şi rapida adaptare la situaţia aceasta nouă, deşi la început spunea că ea nu ştie ce să spună. Claudia Paraschivescu s-a cunoscut cu soţul ei în perioada facultăţii. Ea provine din judeţul Olt, localitatea Vitomireşti, şi se vede atitudinea ei de oltean!
Ca să înţelegeţi cumva de câtă muncă este capabilă Claudia Paraschivescu, gândiţi-vă că are o soacră cu probleme medicale, de care se îngrijeşte cu dragoste, are doi copii (o fată de 16 ani şi un băiat de 22 ani), o afacere de condus şi o gospodărie destul de mare de îngrijit. Peste toate acestea, mai deţin şi o pensiune, Casa Alex, acolo unde trebuie să fie, e adevărat, din când în când, deoarece nu îşi permit un administrator. Claudia Paraschivescu este un om complex, care ştie să fie soţie, mamă, dar şi om de afaceri în Novaci, loc situat într-o zonă submontană a judeţului Gorj de unde începe practic Transalpina, celebrul drum al regelui ajuns acum atracţie turistică şi la începutul căruia se află staţiunea Rânca.
VIITORUL NOVĂCENILOR SUNĂ BINE
Una peste alta, proiectul Viitor pentru Sate, început cu localităţile din zona submontană a judeţelor Gorj şi Vâlcea, mi-au adus în faţă oameni care se străduiesc să intre în lumea mare, europeană, prin păstrarea specificului local şi foarte rar prin trădarea realităţilor. La Novaci este şi drumul bun, iar viitorul depinde mult de turiştii care trec prin oraş spre Rânca şi Transalpina. Primarul localităţii este receptiv iar viitorul, cel puţin aici, sună bine. Aşa cum spunea o veche reclamă TV!
Un articol publicat în revista Ferma nr. 15/220 (ediţia 1-14 septembrie 2018)
