Specialiștii în protecția plantelor au tras semnale de alarmă în ultimii ani referitor la creșterea populațiilor de insecte dăunătoare la rapița de toamnă, o cultură și așa iubită de insectele de tot felul.

 Așa arată frunzele de rapiță pe 19 decembrie (daune produse în toamnă de larvele moliei verzei și ale fluturelui alb al verzei).

CINE E VINOVATUL NUMĂRUL 1?

Unii fermieri declarau că dăunătorii vin „valuri, valuri” în cultura rapiței. Este o constatare asupra înmulțirii populațiilor diferitelor specii de insecte dăunătoare. Din păcate, omul este responsabil pentru acest lucru.

Indirect, prin toate activitățile care au dus la încălzirea climei și direct, prin ceea ce face în câmp. Rotațiile scurte (în unele cazuri rapița revine după doi ani pe același loc), samulastra de rapiță, buruienile crucifere (din aceeași familie cu rapița), toate acestea sunt o „masă copioasă” pentru insectele dăunătoare rapiței cultivate.

Toate aceste insecte, beneficiază și de toamnele din ce în ce mai calde, așa cum a fost și cazul lui 2022. Am văzut insectele active în cultura rapiței până la jumătatea lunii decembrie! Abia la sfârșitul celei de-a doua decade a lui decembrie, când în sfârșit am avut temperaturi de iarnă veritabilă, activitatea insectelor s-a stopat (acestea au înghețat).

 Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) pe fața inferioară a frunzelor de rapiță (11 decembrie)

IARNA, CELMAI BUN INSECTICID

Uneori, iarna poate fi cel mai bun insecticid! Asta în regiunile temperate, unde, teoretic trebuie să avem 3 luni de iarnă. Practic, din ce în ce mai rar avem iarnă, cu temperaturi reduse și strat de zăpadă.

Problema este că nu avem bătaie de cap numai cu principalele specii de insecte dăunătoare rapiței. Dăunătorii secundari au ajuns să pună probleme din ce în ce mai mari, în ultimii ani. Dintre aceste specii, enumăr păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) și molia verzei (Plutella xylostella) în perioada toamnei sau gândacul păros (Epicometis hirta) în primăvară.

CHIAR ŞI 4-5 TRATAMENTE!

În toamna anului 2022, au crescut suprafețele semănate cu rapiță. Mulți fermieri au avut producție slabă la porumb și floarea soarelui din cauza secetei. Prin urmare au pariat pe rapiță, fiind o cultură bănoasă, sperând că își vor mai recupera din pierderile financiare. Numai că seceta a continuat și în toamnă, favorizând populațiile de insecte dăunătoare, care și așa sunt în creștere în ultimii ani.

Ce au făcut fermierii când s-au trezit cu rapița sub „asediul” dăunătorilor? Au tratat cultura cu insecticide. Prin revistele de popularizare, mulți fermieri au declarat că au efectuat de la 2 tratamente în toamna trecută, până la 4-5 tratamente! Asta în condițiile în care, acum 10 ani, în toamnă, nu se făcea decât tratamentul seminței, și, eventual, un tratament în vegetație dacă era atac mare al larvelor viespii rapiței (Athalia rosae) sau al larvelor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae).

 Polenizatori activi pe 11 decembrie (temperatură maximă 16 grade Celsius)

MAREA PROBLEMĂ SUNT DOZELE!

Dar nu tratamentele în sine sunt problema, ci dozele folosite. Unii fermieri au declarat că „numai la o doză dublă au scăpat de probleme”. Aș adăuga eu, au scăpat atât de „probleme”, dar, foarte posibil, au „scăpat” și de entomofauna utilă. La afirmațiile cu „dozele duble” de insecticide, permiteți-mi să fiu foarte sceptic…

Spre marea mea uimire, inclusiv specialiști din domeniul agricol (altul decât protecția plantelor) au declarat, tot prin revistele de specialitate, că „numai la doza dublă a insecticidului” au scăpat de insectele dăunătoare din rapiță!?

Facem recomandări să nu se mai respecte doza omologată? În privința dozei trebuie să fim foarte atenți ce declarăm în public. Am putea suporta și rigorile legii, dacă declarăm că „doza dublă este mai bună…”.

Dacă insecticidul aplicat la rapiță pentru combaterea dăunătorilor acestei culturi, la doza omologată, înscrisă pe eticheta produsului, nu și-a făcut efectul scontat, trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă cel care tratat a respectat toate măsurile de aplicare! S-a făcut amestecul corect? Care era temperatura apei din rezervor la momentul efectuării amestecului?

 Mozaicul rapiței (TMV) viroză transmisă de afide, simptome apărute la mijlocul lui decembrie (15 decembrie 2022)

2 EFECTE SECUNDARE ALE „DOZELOR DUBLE” LA RAPIŢĂ. Care sunt acestea aflaţi din Revista FERMA, ediţia 1/2023. O găsiţi AICI!

CE FACEM ATUNCI CÂND INSECTICIDUL NU ARE EFECT?

Bine, dar ce facem dacă, într-adevăr la doza omologată, insecticidul nu are eficacitate? Dacă respectăm toate măsurile de aplicare, atunci trebuie notificat producătorul de la care s-a schiziționat insecticidul, apoi Autoritatea Fitosanitară și în final și ANPC-ul. Încă o dată, asigurați-vă că ați luat toate măsurile pentru aplicarea corectă a tratamentului la rapiță, la doza omologată.

Cum puteți face dovada? Folosind tehnologia modernă. Filmați cu ajutorul telefonului mobil toate etapele aplicării tratamentelor, de la adăugarea insecticidului în rezervorul mașinii de stropit până la aplicarea în câmp. Poate părea o muncă în plus, dar așa sunteți acoperiți, în caz că pot să fie probleme.

 Molia verzei activă pe 11 decembrie (temperatură maximă 16 grade Celsius)

AVEM MARE NEVOIE DE ENTOMOFAUNA UTILĂ ÎN CÂMP!

Una dintre cauzele „valurilor de dăunători” la rapiță este dispariția „frânelor naturale”, așa cum am numit eu entomofauna utilă. Speciile de viespi parazite sunt foarte sensibile la orice creștere a dozelor de insecticide.

Fără entomofaună utilă populațiile speciilor dăunătoare rapiței cresc foarte mult, ajutate de toamnele calde. Rezultatul? Atac mare la rapiță și cheltuieli mai mari cu tratamentele.

Odată cu creșterea suprafețelor însămânțate cu rapiță, șansele pentru o rotație ca la carte au scăzut. Dar, cât se mai face în zilele noastre o rotație ca la carte?