Grâul hibrid revine în prim-plan. Bayer și RAGT pregătesc lansarea unei noi generații de semințe pentru începutul anilor 2030.

Grâul hibrid, considerat de mulți specialiști una dintre ultimele mari provocări ale ameliorării plantelor, revine în atenția marilor companii din industria semințelor.

Grupul german Bayer și compania franceză de ameliorare genetică RAGT au semnat un acord de licență prin care își propun să accelereze dezvoltarea și comercializarea semințelor hibride de grâu în Europa și America de Nord, cu primele lansări estimate la începutul anilor 2030, scrie Agrarheute.

Cele două companii susțin că grâul hibrid are un potențial important de a crește producțiile agricole fără extinderea suprafețelor cultivate, într-un context în care schimbările climatice și presiunea asupra securității alimentare obligă agricultura să producă mai mult cu resurse limitate.

Producții mai mari și plante mai rezistente

Potrivit Bayer, avantajul principal al grâului hibrid constă în valorificarea efectului de heterozis, care permite obținerea unor plante mai viguroase și mai productive decât soiurile convenționale.

În faza de introducere pe piață, companiile estimează că hibrizii ar putea aduce un spor de producție de până la 10% față de soiurile de linie. În plus, aceștia dezvoltă un sistem radicular mai puternic, ceea ce îi ajută să valorifice mai eficient apa și nutrienții din sol.

Specialiștii susțin că aceste caracteristici îi fac mai rezistenți la stresul provocat de temperaturile ridicate și secetă și, în același timp, le pot conferi o toleranță mai bună la boli, buruieni și dăunători.

Argumentele devin cu atât mai importante cu cât grâul este cea mai cultivată plantă alimentară din lume, ocupând aproximativ 220 de milioane de hectare și contribuind la hrănirea a aproape 30% din populația globală.

Schimbările climatice cresc interesul pentru hibrizi

Creșterea temperaturilor și frecvența tot mai mare a perioadelor de secetă determină companiile de ameliorare să investească în noi tehnologii genetice.

Bayer consideră că, în aceste condiții, cererea pentru semințe hibride va crește constant, deoarece fermierii vor căuta soluții care să ofere stabilitate a producției în condiții climatice din ce în ce mai dificile.

Acordul încheiat cu RAGT oferă Bayer acces la genetică performantă pentru accelerarea programelor de ameliorare și dezvoltarea unor hibrizi adaptați atât agriculturii europene, cât și celei nord-americane.

GRÂUL DIN DEȘERT: Mega-proiectul cu 13 stații de pompare și 170 km de canale de irigații. Egiptul transformă nisipul în teren agricol fertil!

Bayer estimează afaceri de un miliard de euro pe an

Compania germană are așteptări foarte mari de la acest segment de piață.

Potrivit estimărilor sale, vânzările de semințe hibride de grâu ar putea ajunge la aproximativ un miliard de euro anual până la mijlocul anilor 2040.

Peter Müller, responsabil pentru culturile de cereale, bumbac și rapiță în cadrul Bayer Crop Science, afirmă că producția mondială de grâu este tot mai afectată de secetă și temperaturi ridicate, în timp ce disponibilitatea unor hibrizi performanți rămâne încă limitată.

La rândul său, Sébastien Chatre, director de Cercetare și Dezvoltare al RAGT, consideră că parteneriatul dintre cele două companii va accelera dezvoltarea unor soiuri care să răspundă mai bine nevoilor fermierilor și industriei semințelor.

Grâul hibrid ocupă încă suprafețe reduse

În prezent, grâul hibrid reprezintă o nișă pe piața europeană.

În Germania, acesta este comercializat în principal de Saaten-Union și partenerii săi, iar suprafața cultivată reprezintă aproximativ 1,5% din totalul culturii de grâu.

Rezultatele experimentale arată că, pe solurile mai puțin fertile, cu un indice de bonitate redus, hibrizii pot aduce un plus de producție de aproximativ 5-7% comparativ cu soiurile convenționale.

De asemenea, companiile susțin că aceste varietăți utilizează mai eficient azotul, ceea ce poate contribui la optimizarea fertilizării.

De ce rămân fermierii sceptici

În ciuda promisiunilor, grâul hibrid nu a reușit până acum să se impună la scară largă.

Spre deosebire de unele culturi precum porumbul, obținerea hibrizilor de grâu este mult mai dificilă din punct de vedere biologic și tehnologic, iar costurile de producere a semințelor sunt ridicate.

În plus, fermierii nu pot păstra sămânța recoltată pentru a o utiliza în campania următoare fără pierderea avantajelor genetice specifice hibrizilor. Acest lucru îi obligă să cumpere anual sămânță certificată, aspect care reprezintă una dintre principalele rezerve exprimate de agricultori.

Ce s-a întâmplat cu grâul OMG rezistent la secetă? HB4 nu a trecut testul câmpului!

O tehnologie încercată de peste 50 de ani

Interesul pentru grâul hibrid nu este nou.

Încă din anii 1970, mari companii din industria semințelor, precum Monsanto, Shell, Pioneer, ICI și Nickerson, au investit în programe de cercetare dedicate acestei culturi. Ulterior, Syngenta, DuPont Pioneer și Bayer au continuat dezvoltarea tehnologiei.

Numeroase proiecte au fost însă abandonate din cauza dificultăților tehnice, a costurilor ridicate de producție a semințelor, a randamentelor insuficient de atractive și a prețurilor scăzute ale grâului.

Astăzi, progresul în ameliorarea genetică și noile tehnologii de selecție îi determină pe marii jucători din industrie să creadă că momentul comercializării pe scară largă este mult mai aproape decât în trecut.

Dacă promisiunile privind sporurile de producție, rezistența la secetă și eficiența utilizării resurselor se vor confirma în ferme, grâul hibrid ar putea deveni una dintre cele mai importante inovații din cultura cerealelor în următorul deceniu. Rămâne însă de văzut dacă fermierii vor considera că beneficiile economice justifică investiția anuală în semințe hibride și vor adopta această tehnologie la scară largă.