Revista Ferma a sintetizat câteva concluzii la final de sezon al grâului 2023. Cât de profitabil a fost anul de recoltă? 

1. Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare susţine că fermierii au continuat să meargă în pierdere şi în acest an, având în vedere că preţurile pe piaţa naţională sunt cu 50%, chiar 100% mai mici faţă de 2022, în timp ce cheltuielile pentru înfiinţarea culturilor s-au dublat pe fondul crizei energetice şi odată cu izbucnirea războiului din Ucraina;
2. În general, socotelile se fac la modul schematic, în sensul că, pentru a obţine peste 6.000 kg/ha (o producţie obişnuită într-un sezon normal), inputurile, începând cu motorina, sămânţa, îngrăşămintele şi terminând cu pesticidele, se duc undeva la circa 4.000 lei/hectar. La această cifră se adaugă şi costurile indirecte (angajaţi, utilaje, amortizări, dobânzi, impozite, alte cheltuieli) care, de regulă, se apropie de 50% din totalul celor directe;
3. Cum cotaţiile bursiere plasează preţurile sub un leu pe kilogramul de grâu, cu tendinţă de scădere, e limpede că mulţi producători agricoli vor ieşi în pagubă atunci când vor trage linie.
4. O soluţie ar fi păstrarea recoltei în aşteptarea unui preţ mai bun, însă mulţi producători au luat ţeapă în sezonul agricol precedent. ”Cine a oprit anul trecut producţia a făcut o mare greşeală, nu a dat grâul la recoltat cu 1,8 lei/kg şi l-a vândut cu 80 de bani!”, a susţinut un fermier dobrogean.
5. Un lucru mai trebuie spus: subvenţia pe suprafaţă acordată de APIA este anulată de arendă care, în cele mai multe ferme este de minim o tonă de grâu/ha sau contravaloarea în bani.

Află cum s-a exprimat genetica în condiţii de câmp demonstrativ la Ziua Grâului Bărăgan!

Citeşte o scurtă analiză a costurilor şi a veniturilor la cultura grâului raportate de fermieri din diferite regiuni ale ţării.

Cum arată GRÂUL ROMÂNESC în statisticile oficiale?