Banii colectaţi la nivelul UE sunt distribuiţi către ţările membre pentru sprijin structural sau agricultură, de exemplu. Cea mai mare parte vine din Germania, dar şi cea mai mare economie a Uniunii beneficiază de aceste fonduri.
Aceasta este concluzia unei analize realizate de Institutul Economic German, bazată pe date publicate anterior de Comisia Europeană. Conform acestei analize, Germania a contribuit în 2023 cu aproximativ 17,4 miliarde de euro mai mult la bugetul comunitar decât a primit înapoi, devenind cel mai mare contributor net al UE. Franţa ocupa locul doi anul trecut, cu aproape 9 miliarde de euro mai mult decât a primit, în timp ce Italia se afla pe poziţia a treia, cu o contribuţie netă de aproximativ 4,5 miliarde de euro.
Polonia, primul beneficiar
Ca şi în anul precedent, cel mai mare beneficiar net în 2023 a fost Polonia, cu 8,2 miliarde de euro, iar România a fost al doilea beneficiar, primind 6 miliarde de euro, urmată de Ungaria cu 4,6 miliarde de euro. În ceea ce priveşte plăţile nete pe cap de locuitor, analiza arată că Irlanda este pe primul loc, cu 236 de euro pe cap de locuitor. În Germania, plăţile au fost de 206 euro per capita. Totuşi, în raport cu venitul naţional brut, Republica Federală rămâne cel mai mare contributor net.
Conform datelor, bugetul Uniunii Europene pentru 2023 a totalizat 173,1 miliarde de euro. Din această sumă, 143,4 miliarde de euro au fost direcţionate către statele membre. În plus, au fost distribuite fonduri din cadrul pachetului de reconstrucţie post-Covid, în valoare de 66,1 miliarde de euro, dintre care 64,6 miliarde de euro au mers la statele membre.
România – eficienţă scăzută în utilizarea banilor europeni
O parte semnificativă din banii europeni ajunşi în România au fost direcţionati către dezvoltarea rurală şi agricultură. Fondurile pentru Politica Agricolă Comună (PAC) sunt esenţiale pentru fermierii români, care depind de aceste subvenţii pentru a-şi menţine competitivitatea într-o piaţă europeană tot mai diversificată. Totuşi, chiar dacă România primeşte sume considerabile de la UE, una dintre provocările majore rămâne utilizarea eficientă a acestor fonduri.
În sectorul agricol, sumele alocate pentru modernizarea fermelor sau pentru accesul la pieţele externe pot face o diferenţă semnificativă în creşterea productivităţii. Însă birocraţia şi lipsa unui sistem bine pus la punct pentru implementarea acestor fonduri limitează impactul pozitiv pe care ar trebui să-l aibă subvenţiile.
România, deşi primeşte sume importante de la Uniunea Europeană, se confruntă adesea cu provocări în valorificarea producţiei agricole la preţuri competitive din cauza lanţurilor de distribuţie slab dezvoltate şi a intermediarilor, o problemă comună pentru mulţi fermieri locali.
