În această vară, cu puțin timp înainte de a debuta campania de recoltat, în solele cu grâu din vestul județului Călărași, am constatat o densitate foarte mare a adulților gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) în lanurile de grâu.

Adulți de Zabrus tenebrioides hrănindu-se pe spicele de grâu (INCDA Fundulea, 21.06.2022)

SEMNE ALE UNUI ATAC ÎN TOAMNĂ

Gândacii se hrăneau cu boabele de cereale (în special grâu și orz), fiind favorizați de temperaturile ridicate, cu insolație puternică, fără vânt. Adulții se hrănesc pentru acumularea substanțelor de rezervă după care se retrag în crăpăturile solului, până la o adâncime de 30 de cm, intrând în diapauză de estivație.

Ce înseamnă prezența numeroasă a adulților în lanurile de grâu vara? Posibile probleme cu atacul larvelor gândacului ghebos în toamnă!

Densitate mare de adulți de Zabrus tenebrioides în lanul de grâu (INCDA Fundulea, 21.06.2022)

DACĂ E SECETĂ, DEPUNEREA PONTEI SE POATE PRELUNGI

La sfârșitul lunii august sau în prima parte a lunii septembrie, odată cu scăderea temperaturilor, insectele ies din diapauza de estivație. Precipitațiile înregistrate în această perioadă favorizează apariția adulților. Din contră, seceta are ca efect o întârziere a ieșirii din estivație a adulților, concomitent cu scăderea prolificității femelelor.

Odată cu ieșirea din estivație, adulții se găsesc mai mult la nivelul solului, hrănindu-se cu boabele de cereale rămase de la recoltare, apoi are loc copulația, femelele depunând ponta (ouăle) în stratul superficial al solului, la adâncimea de 5-15 cm.

În condiții normale de umiditate, depunerea pontei are loc în perioada septembrie-octombrie. În condiții de secetă, depunerea pontei se prelungește în luna noiembrie. Perioada de incubație a ouălor durează 2-3 săptămâni, în condiții climatice normale. În cazul în care se înregistrează secetă, perioada de incubație se poate prelungi.

 Plantă de grâu atacată de larvele gândacului ghebos

CARE ESTE STADIUL DĂUNĂTOR?

Larva gândacului ghebos reprezintă principalul stadiu dăunător al acestei specii. Dacă, pe o adâncime a solului de 6-8 cm, umiditatea este corespunzătoare, iar temperatura medie la această adâncime este mai mare de 3 grade C, larvele încep procesul de hrănire, cu consecințele de rigoare asupra densității plantelor de grâu atacate dintr-o anumită solă.

În cazul în care solul este uscat, din cauza precipitațiilor deficitare, larvele pot rămâne în latență, indiferent dacă cerealele au răsărit sau nu, urmând să își reia activitatea odată cu îmbunătățirea umidității solului.

PAGUBELE POT AJUNGE LA 100%!

Pagubele produse de către adulți sunt reduse. Pe durata întregii perioade de hrănire, adulții pot consuma, în medie, între 50 și 60 de boabe.

În schimb, larvele gândacului ghebos pot produce pagube de producție, în medie, între 1000 și 2000 kg/ha, dar în cazul monoculturii, timp de mai mulți ani, pagubele pot ajunge la 90-100%, caz în care fermierii trebuie să semene din nou.

Cu cât atacul este mai timpuriu, cu atât există șanse mai mari ca plantele să fie distruse.

Atacul se prezintă sub formă de vetre, care, în unele cazuri pot să se unească, ducând la compromiterea culturii. Înainte de generalizarea tratamentului semințelor, pagubele produse de către larvele gândacului ghebos erau foarte ridicate.

De asemenea, în cazul monoculturii, densitatea insectelor era foarte ridicată, în unele situații depășind 700 de larve/mp.

Larva gândacului ghebos

PUTEM AVEA ATAC ŞI IARNA!

Chiar dacă atacul nu are loc în toamnă, din cauza secetei (o situație care este posibil să se întâmple și în acest an) acesta se poate manifesta în ferestrele iernii (dacă nu este zăpadă și temperatura este mai ridicată de 3 grade C) sau în primăvară, în luna martie, chiar prima parte a lui aprilie.

Cercetări efectuate în țara noastră au scos în evidență faptul că cel mai mare atac al larvelor gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) are loc în cazul monoculturii de grâu (anul III), urmată de monocultura de grâu (anul II).

Atac foarte scăzut se înregistrează în cazul grâului semănat după porumb, în timp ce în cazul grâului semănat după floarea soarelui, soia sau mazăre, atacul nu are loc.

NU AVEM ALTERNATIVE CHIMICE!

Generalizarea tratamentului semințelor cu insecticide sistemice, care se translocă rapid în plante, după ce acestea au răsărit, a avut drept consecință reducerea populațiilor acestui dăunător.

Odată cu interzicerea folosirii la tratamentul semințelor a insecticidelor din clasa neonicotinoidelor, au rămas omologate numai insecticide de contact, care protejează sămânța, dar nu oferă protecție plantelor, aflate în primele faze de vegetație.

Lipsa alternativelor pentru combaterea chimică, la care se adaugă monocultura de grâu, au avut drept consecință creșterea densității acestui dăunător în ultimii ani!

Pentru toamna acestui an s-a acordat autorizare temporară pentru tratamentul semințelor de grâu cu imidacloprid (un insecticid sistemic, din clasa neonicotinoidelor).

 Lan de grâu cu vetre de atac al larvelor gândacului ghebos

CE FACEM ÎN CAZ DE ATAC?

Ce pot face fermierii în cazul în care au constat o densitate mare de adulți ai acestei specii în lanurile de grâu sau orz, înainte de recoltare? Cea mai la îndemână măsură este să evite monocultura cerealelor și să amplaseze viitoarele culturi cu cereale la o distanță mai mare față de locul unde au constatat o densitate ridicată de adulți în această vară.

În cazul în care se va continua monocultura, timp de un an sau mai mulți ani, în absența unor soluții viabile pentru combaterea chimică a larvleor acestui dăunător, este posibil ca să ne întoarcem în timp, în anii ’50-’60, când în România se înregistrau atacuri foarte ridicate ale larvelor gândacului ghebos iar cultura grâului sau a orzului era o mare loterie!

EVITAŢI MONOCULTURA LA GRÂU!

Încercați pe cât posibil să evitați monocultura de grâu sau orz, sau semănatul grâului după orz (sau viceversa). De asemenea țineți legătura cu specialiștii în protecția plantelor, când planificați viitoarele amplasamente ale solelor cu cereale păioase în această toamnă. Nu în ultimul rând, țineți legătura cu colegii de breaslă din zona în care vă aflați, pentru a putea observa dacă ei s-au confruntat cu atacuri ridicate ale larvelor gândacului ghebos.

Adulții de Zabrus tenebrioides se hrănesc în solele unde și-au făcut apariția, dar pot migra și în alte sole cu cereale învecinate sau aflate la câțiva km depărtare!

UNDE ATACĂ GÂNDACUL GHEBOS?

Gândacul ghebos este semnalat în toată țara, dar atacul se manifestă cu preponderență în județele din sudul, sud-estul și estul țării. În ultimii ani, fermierii au semnalat atacuri ridicate ale larvelor gândacului ghebos, în județele din Dobrogea.

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea