Începând în 2013 cu o singură vacă primită în dar, Florin Firoiu, fermierul din Gura Padinii, județul Olt a construit cu răbdare o fermă ce include astăzi 11 capete de bovine, dintre care 8 adulte și 3 vițele.
”Am pornit la drum cu o vacă primită în dar de vițică, cu un an înainte”, își amintește Florin.
Alegerea sa inițială a fost rasa Bălțată de tip Simmental, pentru care a utilizat material genetic de la cei mai buni tauri ai rasei. În ultimii doi ani, a început metisarea cu Red Holstein pentru a mai crește producția de lapte.
GRUYERE DE INSPIRAȚIE ELVEȚIANĂ, PRODUS ÎN ROMÂNIA!
Procesarea laptelui a fost un element central încă de la început.
Pe lângă brânză proaspătă și telemea, Florin produce și cașcaval, de fapt o brânză maturată sau ”fromage”, pe care o numește cu mândrie „Gruyere-ul oltenesc”.
Inspirată din tradițiile elvețiene și franceze, această brânză de tip alpin, cu pastă semitare și miros floral, este o dovadă a dorinței fermierului de a le oferi consumatorului un produs obținut local, de calitate și de a ieși pe piață cu ceva mai mult decât clasica brânză!
PRIVIND ÎN URMĂ, LA ANUL 2024… SECETA, CEA MAI MARE PROBLEMĂ!
”Productia a fost bună pentru ca am învățat niste lecții în anii trecuți. Canicula este un factor perturbator care scade producția chiar si cu 30-40%. Cum la mine în lunca Dunării începând cu luna iunie temperaturile sunt ridicate, productia scădea enorm, chiar dacă am pășunea bună.
Din cauza temperaturilor ridicate din timpul zilei, vacile nu mai mâncau, așa că noaptea, când le aduceam acasă la grajd de la pășune, am suplimentat furajarea, începând cu luna iunie. În acest fel, producția nu mi-a mai scăzut foarte mult ca în anii trecuți, câștigul fiind evident chiar dacă am furajat din stoc”, ne spune fermierul din Gura Padinii.
”Problema cea mare în 2024 a fost seceta. La noi în sud cultura de porumb a fost calamitată în întregime, iar lucerna extrem de slabă, așa că pentru iarnă am cumpărat aproximativ 90% din necesarul de furaje. A fost un an complicat!”, recunoaște Florin Firoiu.
Tocmai din această cauză cheltuielile din ferma lui de familie s-au îndreptat oarecum spre supraviețuire, nicidecum spre investiții sau dezvoltare!
DE LA BĂLEGAR LA CAȘCAVAL: CE NU ÎNȚELEGEM DESPRE LANȚURILE SCURTE DE APROVIZIONARE!
”Sincer sper ca dereglementarea să fie un obiectiv politic și administrativ cât mai repede de pus în practică întrucât, spre exemplu, OMS 119/2014 rămâne în continuare un obstacol pentru crearea sau dezvoltarea fermelor în mediul rural.
Importăm hrană de aprope 10 miliarde de euro anual, deci depindem de lanțuri de alimentare lungi pentru că la noi procesarea este inexistentă iar producția, materia primă este, de multe ori, exportată, de unde se întoarce apoi cu plus-valoarea, dar pe trasee lungi, deci cu prețuri mari, mult mai mari față de cazul în care ar fi fost produsă local.
Suntem cetățeni europeni și avem drepturi, dar ne pute vaca, de exemplu, însă când ducem la gură un cașcaval, un iaurt, o friptură nu ne pute! Aici există o uriașă disonanță a unor cetățeni, vecini, rude etc., pentru că ei nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă că nu poți avea produse locale, ieftine și proaspete, fără să ai zgomote, mirosuri, fără cucurigu, fără muuu, fără miros de bălegar…”, spune răspicat fermierul oltean.
FURAJARE ECHILIBRATĂ ȘI LIBERTATEA DE MIȘCARE
”În ferma mea, sănătatea și productivitatea animalelor depind în cea mai mare parte de furajare, așa că am încercat să mă țin de recomandările specialiștilor: furajare cât mai echilibrată și mișcare cât mai mult timp din an.
De aceea e un avantaj pentru mine faptul că pot ieși la pășunat aproape 7-8 luni pe an”, explică Florin Firoiu.
PROCESAREA ȘI VÂNZAREA DIRECTĂ, ȘANSA FERMELOR MICI. FLORIN FIROIU: ”DE 12 ANI MIZĂM PE CALITATE!”
”Sincer, nu am observat în 2024 diferențe în comportamentul de consum de lactate. Eu vând lapte prospăt foarte puțin, nesemnificativ din totalul producției, brânza si cașcavalul fiind produsele pe care am mizat încă de acum 12 ani, de când am început activitatea. Deci, am urmărit încă de la început procesarea și închiderea circuitului cu vânzarea directă, altfel o gospodărie sau o fermă mică nu poate supraviețui.
Pe viitor nu-mi doresc o diversificare a produselor, e dificil de făcut asta, voi menține însă calitatea produselor pe care le am, de asta pot să-mi asigur clienții!”, afirmă crescătorul.
AȘTEPTĂRI ȘI PLANURI PENTRU 2025
”Sunt multe de făcut și de îmbunătățit în fermă, sunt conștient de asta. Sper să fac aceste lucruri în viitorul apropiat, după ce voi achiziționa un nou teren în extravilan unde să fac un grajd nou și să croiesc totul fără a mai face greșelile pe care le-am făcut până acum: greșeli de proiectare, de flux tehnologic etc.).
Îmi doresc să mai cresc un pic efectivul ca să nu mai am variații mari de producție, adică să am un minim de 10 vaci la muls, de exemplu, ca să am continuitate și pe procesare, indiferent de momentul din an. Spre exemplu, astă vară nu am mai făcut cașcaval pentru că acolo trebuie lapte mult pentru o roată și efectiv nu am avut, în acea perioadă având multe vaci înțărcate”, explică Florin Firoiu.
ADAPTAREA LA FLUCTUAȚIILE DE PE PIAȚĂ. CUM REZISTĂ FERMA DE FAMILIE?
Fermierul de la Gura Padinii este de părere că o gospodărie sau o fermă mică rezistă mai bine unor șocuri, unor crize, cei mari sunt mult mai expuși.
”Piața nu se poate schimba chiar atât de mult încât să nu mai cumpere ce produc eu, adică mâncare proaspătă, de aceea cred că dacă produci calitate și cu un preț rezonabil, nu ai cum să te temi că rămâi cu marfa pe stoc.
Plus că satele se depopulează masiv, tinerii nu mai cresc animale, ci pleacă fie în străinătate, fie în marile orașe, iar bătrânii nu mai țin animale pentru că nu mai pot, pentru că sănătatea le este șubredă.
Așa că sunt puțini cei care mai cresc animale și care produc, care procesează, iar pentru că sunt foarte puțini, cel puțin la mine în Oltenia, nu sunt probleme cu vânzarea!”, mărturisește fermierul.
FĂRĂ SUBVENȚII ȘI CREDITE! ORICE INVESTIȚIE E FĂCUTĂ CU MULTĂ PRUDENȚĂ!
”Subvențiile sunt binevenite, dar eu personal nu vânez subventii, nu beneficiez de SCZ, nu am avut scheme bănoase precum cele de la ecologic sau agromediu pentru că am teren foarte puțin si nu sunt înscris nici în asociația crescătorilor de Bălțată…
Poate că ar fi fost bine dacă intrau în fermă ceva bani în plus din subvenții, dar e contrafactual să mă gândesc la asta acum. A fost cum a fost. Deci, la subvenții voi aplica pe viitor, în măsura în care mă voi încadra, iar la finanțări bancare voi apela dacă va fi necesar, dar cu prudență și după calcule serioase”, spune fermierul.
Florin Firoiu admite că va trebui să facă niște investiții pentru a reduce costurile și a crește profitabilitatea fermei.
”Sunt necesare investiții care să mă ajute să produc mai mult furaj și mai ieftin, cum ar fi o instalație de irigare pentru pășune sau pentru lucernă. O asemenea investitie cu siguranță că îmi va aduce profit.
Nu mă gândesc deocamdată să investesc în tehnologii peformante. Spre exemplu, acum mulg la bidon, iar numărul mic de animale nu-mi permite să mă gândesc, spre exemplu, la un robot de muls; ar fi o cheltuială enormă care nu se amortizează în ferma mea.
Consider că trebuie să existe totuși un echilibru între dorințe și pragmatism!”, este de părere fermierul din Gura Padinii.
