„După ce am muncit ani de zile ca aceste locuri să devină productive, mă chinuie gândul că trebuie să le las pârloagă, fără speranță!” – așa gândesc mulți dintre agricultorii cu care am stat de vorbă.

Ei bine, același gând nu-i dă pace unui tânăr inginer agronom din sud-estul țării.

„Din 2025-2026 o să fim nevoiți să lăsăm terenul pârloagă. În afara faptului că nu produce, trebuie să plătesc și arendă pe ea. Cum la ferma mea eu trebuie să las undeva la 14 hectare, ar veni să scot din buzunar 1.200 de lei pe ha, aproape de 17.000 lei pe an, bani pe care trebuie să-i dau degeaba!”, ne-a declarat Daniel Rusu, din comuna Dragoș Vodă, județul Călărași.

LUCRĂRILE MINIME cer INVESTIȚII MARI!

Pârloaga nu este singura problemă care frământă cultivatorii. „Sunt unele cerințe APIA care pe noi, unii dintre agricultori, ne debusolează. Suntem obligați să trecem la lucrările minime ale solului, adică până la 10 cm în profunzime.

În fermă, am utilajele clasice; pentru ca eu să prelucrez solul la 10 cm, trebuie să fac investiții într-o nouă gamă de mașini, iar în condițiile unui sezon agricol cu probleme, investițiile sunt riscante”, a explicat acesta.

Și a continuat: „Apoi, ni se permite să arăm! (Cu toate că studiile cele mai recente demonstrează că aratul nu mai e o soluție!). Dar trebuie să avem o pauză de cel puțin 10 zile între arat și semănat. Cum în zona noastră, vreme de o lună au fost temperaturi de peste 40 de grade Celsius, terenurile s-au făcut beton, încât nu mai intră plugul. Cum putem respecta această cerință?”

IRIGAȚIILE, extremă urgență!

Fondurile pentru irigații (DR 25 și 26) dau o mare bătaie de cap. „Suntem 15 fermieri organizați într-un OUAI și facem un proiect de 1,5 milioane de euro prin care cumpărăm 7 motopompe și 5 tamburi. Problema va fi cum să împărțim echipamentele, cum le vom folosi? La Dragoș Vodă s-au făcut două OUAI-uri și nu ne ajung banii pentru reabilitarea sistemului de irigații”, a relatat agricultorul.

Daniel Rusu susține că pentru ferma sa a început un proiect de irigații, finanțat din credite bancare. Echipamentele de udare ajung să coste 150 mii de euro pentru a asigura apa pe o parcelă de 50 de hectare.

Are apa adusă pe canal la capătul solei și ar fi păcat să nu realizeze udarea terenurilor. Știe că drumul e lung și plin de… adrese. „Am puț forat, dar a trebuit să aștept 9 luni – exact cât o facere! – aprobarea să-l folosesc! Procedurile sunt excesiv birocratice; stăm pe loc și ne uităm cum ni se usucă în câmp culturile!”, și-a exprimat oful.

RECOLTĂ bunișoară, vândută la PREȚ SCĂZUT!   

Fermierul este mulțumit, a muncit responsabil și rezultatele îl mulțumesc. Nu și prețurile!

„Am încheiat recoltările de vară și pot spune că a fost un an productiv. Am obținut o producție medie de 6 tone la hectarul de grâu și 2,5 t la cel de rapiță. În luna aprilie, am încheiat un contract futures la grâu pe 80 de bani kilogramul și 70 de bani la orz; au fost cele mai bune oferte. Acum prețurile au mai scăzut, nu știu unde vom ajunge?”, se întrebă fermierul din Dragoș Vodă.

VERIGA SLABĂ: prășitoarele CALAMITATE!

Necazul mare este că Daniel Rusu are culturile de primăvară calamitate pe toate cele 114 hectare semănate. „E o perioadă critică pentru porumb și floarea soarelui. Nu avem nicio speranță, poate c-o să facem o tonă de porumb și cu indulgență o tonă și jumătate de floarea soarelui. Din câte estimez, eu cred că anul acesta este mai rău decât cel precedent! Și mai cred că multe ferme își vor închide porțile; cel puțin pe zona noastră!”, a explicat el.

Călărășanul nu are costuri mari de producție pentru că a știut să le țină din scurt! A redus norma de fertilizare, utilizând un îngrășământ mai ieftin formulat cu sulf.

Investiția medie pe hectarul de cultură nu depășește 3.500 de lei.

REGRET: „În loc să am 300 t de grâu de pe 50 ha, AM PAGUBĂ că am ales să pun PORUMB!”

Daniel Rusu: „În agricultură, lucrurile nu sunt la ca strung, programate, trebuie să le modifici în fiecare zi. Am făcut o greșelă și regret. Anul trecut, unde am avut rapiță și am întors, trebuia să vin cu grâu! Eu am lăsat parcela pentru porumb și nu fac nimic! Aveam 50 de hectare cu grâu de 6 tone și un profit cât de cât, în loc de 50 ha cu porumb aducător de pagubă.”