Fermierii români au schimbat harta culturilor. Cu ce au mizat în 2026 și ce suprafețe au abandonat!

Recoltarea principalelor culturi agricole din România se apropie de final, iar datele oficiale arată schimbări importante în ceea ce privește suprafețele cultivate. Fermierii au însămânțat în primăvara acestui an cu aproape 353.000 de hectare mai puțin decât anul trecut, în timp ce porumbul și soia au pierdut teren semnificativ. La polul opus, sfecla de zahăr, orzoaica de primăvară și ovăzul au câștigat suprafețe.

Recoltarea, aproape de final

Fermierii români au intrat în ultima parte a campaniei de recoltare pentru principalele culturi agricole. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, consultate de Economica, între 93% și 99,5% din suprafețele cultivate cu principalele culturi de toamnă au fost deja recoltate.

La grâu, recoltarea este realizată în proporție de 96,9%, în timp ce secara a ajuns la 96%, iar triticalele la 98%.

În cazul orzului, fermierii au recoltat deja 98,6% din suprafață, iar la rapiță procentul este de 99,4%.

Și orzoaica de toamnă este aproape integral recoltată, cu un procent de 99,8%, în timp ce la orzoaica de primăvară recoltarea a ajuns la 96,7%.

Cu alte cuvinte, pentru cele mai importante culturi de toamnă, campania agricolă se apropie de final.

Grâul și rapița au câștigat teren

Ministerul Agriculturii nu a comunicat, deocamdată, date privind producțiile obținute la hectar și producția totală pentru aceste culturi.

Ultimele estimări disponibile indică însă perspective favorabile pentru producțiile agricole. În unele cazuri, chiar dacă randamentele sunt bune, producția totală ar putea fi influențată de reducerea suprafețelor cultivate.

În ceea ce privește suprafețele, fermierii au mizat mai mult în acest an pe anumite culturi. Suprafața cultivată cu grâu a crescut cu 1,9%, până la aproximativ 2,3 milioane de hectare.

O evoluție pozitivă s-a înregistrat și la rapiță, unde suprafața a crescut cu 16,4%, până la aproximativ 177.000 de hectare.

De asemenea, suprafețele cultivate cu orz și orzoaică au crescut cu circa 14%, până la aproximativ 720.220 de hectare.

Floarea-soarelui a înregistrat, la rândul ei, o creștere de 2,5%, până la aproximativ 1,2 milioane de hectare.

Porumbul și soia pierd masiv din suprafață

La polul opus se află două dintre culturile importante pentru agricultura românească: porumbul și soia.

Suprafața cultivată cu porumb boabe este în acest an cu aproximativ 14,6% mai mică, ajungând la circa 1,6 milioane de hectare.

Scăderea este semnificativă și în cazul soiei. Cultura care a fost afectată în ultimii ani de secetă a ajuns în 2026 la aproximativ 87.000 de hectare, ceea ce înseamnă o reducere de 30,9% față de anul trecut. Scăderea calculată pe baza suprafețelor este chiar mai mare decât cea de 22% indicată în datele Ministerului Agriculturii.

Soia urmează să intre în campania de recoltare în perioada septembrie-octombrie.

Și ovăzul a pierdut teren, suprafața cultivată reducându-se cu aproximativ 5%, până la 73.100 de hectare.

Primăvara a început cu cea mai mică suprafață cultivată din ultimii șase ani

Schimbarea opțiunilor fermierilor se vede și în datele privind însămânțările din primăvara acestui an.

Potrivit situației Ministerului Agriculturii la 30 iunie 2026, fermierii români au însămânțat în această primăvară aproximativ 3,6 milioane de hectare.

Este cea mai mică suprafață din ultimii șase ani și, totodată, prima dată după 2020 când suprafața însămânțată în primăvară coboară sub pragul de 4 milioane de hectare.

Față de 2025, fermierii au cultivat cu aproximativ 352.700 de hectare mai puțin, ceea ce înseamnă un declin de 8,7%.

Diferența devine și mai evidentă dacă privim în urmă: în 2021, România cultiva în primăvară peste 4,8 milioane de hectare.

Soia, printre culturile care au pierdut cel mai mult teren

Cea mai mare reducere procentuală dintre principalele culturi de primăvară a fost consemnată la soia.

Suprafața însămânțată a scăzut cu 22,2%, respectiv cu aproximativ 28.700 de hectare, până la 100.400 de hectare.

Porumbul și sorgul au înregistrat, de asemenea, o reducere importantă.

Suprafața însămânțată cu aceste culturi a coborât de la aproximativ 1,9 milioane de hectare în 2025 la 1,7 milioane de hectare în 2026.

În total, fermierii au cultivat cu circa 283.200 de hectare mai puțin, echivalentul unei scăderi de 14,21%. Este o schimbare importantă pentru agricultura românească, având în vedere ponderea pe care porumbul o are în structura culturilor.

Floarea-soarelui pierde și ea suprafață

Nici floarea-soarelui nu a scăpat de reducere. Deși rămâne a doua mare cultură de primăvară ca suprafață, aceasta a pierdut aproximativ 45.400 de hectare, respectiv 3,8%, ajungând la circa 1,13 milioane de hectare.

Și culturile de cartofi timpurii, semitimpurii și de vară au pierdut teren.

Suprafața cultivată a scăzut cu 5,5%, respectiv cu aproximativ 1.600 de hectare, până la 27.200 de hectare.

4.513 kg de grâu/ha redevență la licitație, 109 kg în contracte vechi. Cine plătește cel mai puțin și cât mai valorează astăzi terenurile agricole ale statului? EXCLUSIV Revista Ferma – răspunsul ADS

Sfecla de zahăr, marea surpriză a anului

Dacă porumbul și soia au pierdut suprafețe importante, există și culturi pentru care 2026 a adus o creștere spectaculoasă.

Sfecla de zahăr este cultura-vedetă a acestui an agricol. Fermierii au cultivat o suprafață cu peste 34% mai mare, ajungând la aproximativ 17.300 de hectare.

O creștere importantă s-a înregistrat și la orzoaica de primăvară, pentru care suprafața a avansat cu 19,6%, respectiv cu aproximativ 10.500 de hectare. În total, această cultură ocupă în 2026 circa 64.000 de hectare.

Și ovăzul a câștigat teren în primăvară. Suprafața cultivată a crescut cu 13,4%, respectiv cu aproximativ 8.000 de hectare, până la 67.300 de hectare.

Mai multe legume și cartofi de toamnă

Pe un trend pozitiv s-au aflat și culturile legumicole.

Suprafețele ocupate de legume în câmp și solarii au crescut cu 3,6%, respectiv cu aproximativ 4.900 de hectare, ajungând la 138.900 de hectare.

În cazul cartofilor de toamnă, creșterea a fost de 3,09%, respectiv aproximativ 2.900 de hectare, până la 96.900 de hectare.

Evoluția este importantă într-un context în care România se confruntă de mai mulți ani cu un deficit de producție internă la anumite categorii de legume și cartofi.

Fermierii își schimbă pariurile

Datele din acest an conturează o schimbare clară în structura suprafețelor agricole.

Porumbul și soia, culturi puternic expuse riscului climatic, pierd sute de mii de hectare, în timp ce alte culturi, precum sfecla de zahăr, orzoaica de primăvară și ovăzul, câștigă teren.

În același timp, grâul, rapița și orzul rămân printre culturile importante pentru agricultura românească și au înregistrat creșteri de suprafață.

Pentru fermieri, cifrele din 2026 arată că alegerea culturii nu mai ține doar de prețul obținut la recoltare, ci tot mai mult și de riscul climatic, disponibilitatea apei și capacitatea de a obține producții stabile de la un an la altul.

Iar dacă tendințele din acest an se vor confirma și în anii următori, structura culturilor agricole din România ar putea continua să se schimbe.