Sisteme de senzori bine plasate înregistrează fluctuaţiile factorilor climatici şi comportamentul plantelor şi animalelor. Cantitatea uriaşă de informaţii este preluată şi analizată de sisteme de inteligenţă artificială. În curând, roboţi ultrasofisticaţi vor da comenzi unor utilaje agricole echipate să execute, fără intervenţia unui mecanic. Din nevoia de a fi tot mai aproape de clienţii din marile oraşe, antreprenorii dezvoltă ferme urbane, pe verticală, în sistem hidroponic şi organic, unde nu pătrund razele soarelui, lumina necesară plantelor fiind asigurată de un sistem complex de LED-uri. Transportul alimentelor este tot mai mult efectuat cu maşini electrice.

Ce nevoi întâmpină noile tehnologii?

Toate aceste investiţii în cercetare, inovare şi implementare răspund unor nevoi profunde ale societăţilor umane contemporane: nevoia de a proteja mediul înconjurător, nevoia de a utiliza apa cât mai eficient, nevoia de a oferi rapid hrană de calitate, nevoia de a suplini forţa de muncă umană, tot mai greu de găsit. Unele proiecte sunt deja funcţionale, altele în fază experimentală sau, deocamdată, într-un folder din computerul unui cercetător. Noile tehnologii cuceresc însă, sigur şi ireversibil, agricultura lumii.

Sisteme inteligente culeg date

Până de curând, fermierul trebuia să se bazeze numai pe experienţa şi pe spiritul său de observaţie, ca să-şi dea seama dacă ceva nu merge în ograda sa şi când ar fi momentul optim ca să intervină. Au plantele destulă apă? Dar fertilizanţi? Unde şi când anume ar trebui să insiste mai mult? Dar albinele în stup sunt oare în cea mai bună stare? Firme specializate vin acum şi îi spun fermierului: ”noi te ajutăm să obţii cele mai exacte răspunsuri” ”Cum?” întreabă omul. ”Simplu, instalăm senzori în cultură, în adăpostul animalelor, în stup”.

Metodă neinvazivă pentru a explora stupul

Asta face, de pildă, o specialistă în tehnologia senzorilor, Fiona Edwards Murphy. Ea a pus la punct un sistem de monitorizare a stupilor prin introducerea unor unităţi de mărimea unui smartphone, care culeg în permanenţă date din interior. Aceste date sunt prelucrate de un calculator care, în final, furnizează apicultorului informaţii utile despre ceea ce se întâmplă în stup, informează bbc.com. „Pe scurt, ajutăm apicultorii să reducă pierderile şi să crească productivitatea în operaţiunile lor, utilizând o combinaţie de tehnologii de senzori şi inteligenţă artificială. Plasăm senzori mici în interiorul stupului şi colectăm în mod constant date – în special despre temperatură, umiditate, sunet şi mişcare. În esenţă, oferim apicultorilor imaginea a tot ceea ce se întâmplă în exploataţia lor şi care le permite apoi să selecteze într-un mod informat care părţi anume ale stupinei lor au nevoie de intervenţie în acel moment”, explică Fiona, care a copilărit într-un sat din Irlanda şi a înţeles rolul fundamental pe care albinele îl au pentru agricultură.
În fermele legumicole din sere, sistemele de senzori ajută în mod decisiv pentru aplicarea riguroasă a tratamentelor, fertilizanţilor, dar şi pentru irigat.

VERTICAL FARMING

Compania franceză Jungle, un start-up înfiinţat în 2016, a reuşit să strângă de la diverşi investitori nu mai puţin de 42 de milioane de euro pentru a dezvolta în Franţa trei ferme verticale, anunţă publicaţia freshplaza.com. Jungle construieşte şi amenajează ferme verticale pentru producţia de ierburi aromate, salate, micro-greens (lăstari) şi flori, pentru industria alimentară şi cea a parfumurilor.

Ce particularităţi au fermele verticale?

• Plantele sunt cultivate deasupra solului, în sistem hidroponic. Rădăcinile lor sunt scufundate în apa îmbogăţită cu substanţele nutritive de care au nevoie.
• Lumina este asigurată din sursă artificială, mai exact cu ajutorul unor LED-uri.
• Această metodă de cultivare necesită mai puţină apă şi suprafaţă de teren decât în sistemele convenţionale din sere sau din câmp.
• În plus, fermele verticale au avantajul că scurtează distanţa dintre locul de producţie şi consumator.

Zeci de milioane de plante

Jungle operează în prezent în localitatea Château-Thierry (departamentul Aisne) pe o suprafaţă de numai 200 mp, dar intenţionează să-şi extindă producţia. O a doua fermă verticală va fi construită în 2022 în vestul Franţei, cu o suprafaţă de producţie de 5.500 mc. Există deja un plan pentru o a treia fermă mai mare în sudul Franţei la sfârşitul anului 2022. Anul trecut, firma a cultivat 50.000 de plante, care au generat un profit de 70.000 de euro. Scopul Jungle este de a ajunge la 10 milioane de plante, în 2022. Firma a semnat deja câteva acorduri-cadru ca să vândă marilor comercianţi din Franţa, dar intenţionează să livreze şi în alte state europene.

Ferme robotizate

Roboţii sunt deja prezenţi în agricultura şi în sectorul alimentar din Uniunea Europeană. Aceştia culeg fructe şi legume, mulg vacile, le hrănesc sau tranşează carnea animalelor în laboratoare. Cercetătorii vor însă mai mult: crearea unor sisteme integrate, în cadrul cărora roboţii să primească roluri multiple şi anume să acţioneze inteligent, autonom şi să controleze activitatea agricolă. Printre altele, să dea comenzi utilajelor agricole. Universitatea din Wageningen, Olanda, care va avea ca parteneri fermieri şi oameni de afaceri din Olanda, Franţa, Grecia şi Spania, a primit de la Uniunea Europeană 7,9 milioane de euro pentru un proiect care se numeşte Robs4Crops. Proiectul a fost lansat la 1 ianuarie 2021, iar cercetătorii şi-au propus să accelereze trecerea spre robotică pe scară largă în agricultura europeană, potrivit unui articol publicat de site-ul universităţii olandeze, wur.nl. Lansarea proiectului este motivată şi de criza forţei de muncă în agricultură, din cauza pandemiei Covid-19.

un articol de
STELIAN RĂDESCU