În cadrul unui comunicat de presă, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a anunțat că solicită Guvernului României amânarea cu un an a prevederilor din „Ordonanța-Trenuleț” care au impact în sectorul agroalimentar: eliminarea facilităților pentru angajații din agricultură și industria alimentară, precum și aplicarea „taxei pe stâlp” pentru mijloacele fixe care au legătură cu producția agricolă.

Mai precis, organizațiile fermierilor reclamă faptul că, în documentul aflat pe ordinea de zi a ședinței Executivului se prevede eliminarea facilităților de care beneficiază angajații din agricultură și industrie alimentară, alături de cei din IT și din construcții, precum:

• Scutirea de impozit pentru salarii brute de pana la 10.000 lei brut lunar
• Impozitare de 10% pentru salariile care depășesc 10.000 lei brut
• Cota redusă de CAS de 20,25% pentru veniturile brute de pana la 10.000 lei

Totodată, reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare critică reintroduce impozitului pe construcții speciale (Taxa pe Stâlp) ce se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% din valoarea construcției existente în patrimoniul contribuabilului, și care ar putea afecta direct fermierii care exploatează solarii, sere sau instalații de irigare.

Noile măsuri ar putea avea un puternic impact economic și politic

„Unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale recent încheiate dar și al campaniei pentru alegerile prezidențiale de anul viitor a fost și va fi dezechilibrul cronic al balanței comerciale cu produse agroalimentare. Exportăm materii prime agricole, cu valoare adăugată mică, și importăm produse alimentare, finite, cu valoare adăugată mare. Acest dezechilibru are un impact direct asupra consumatorului final, asupra fiecărui român. Îi îmbogățim pe alții în timp ce ai noștri sărăcesc, vă amintiți tema această de campanie. Știți ce impact a avut în rândul alegătorilor, nu?

Pentru întreg mediul de afaceri din agricultura românească este nevoie ca o schimbare guvernamentală să NU aducă același tip de schimbări pompieristice, propuse de pe azi pe mâine. Firmele și-au făcut planurile de afaceri și bugetele cu mult timp înainte, iar astfel de măsuri fiscale vor dezechilibra totul. Deja mediul de agribusiness este bulversat de contextul agroclimatic și regional, astfel că propunem amânarea măsurilor fiscale care vor prăbuși mediul de afaceri din agricultură. FALIMENTE sau revenire în agricultura?!

Antreprenorii din agricultură și din industria alimentară avertizează Guvernul și coaliția politică care îl susține că efectele introducerii pârjolului fiscal în sectorul agroalimentar va avea rezultate catastrofale pentru fiecare român, indiferent că activează sau nu în acest sector. O balanță comercială cu produse agroalimentare și mai strâmbă decât în prezent, subminarea gravă a securității alimentare prin dependența masivă de importuri, falimentele în lanț din agricultură și din procesare, stoparea marilor investiții în sector, toate acestea se vor vedea în cifrele dezastruoase ale execuției bugetare din următoarele luni și, mai grav, îi vor vulnerabiliza și îi vor înfuria și mai tare pe români”, se precizează în comunicatul de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

În loc de încasări la buget, am putea asista la falimente

În egală măsură, reprezentanții fermierilor subliniază că:

„În condițiile unui an agricol 2024 extrem de dificil, în care mulți fermieri au evitat, milimetric, insolvența, anul 2025 va însemna lacăt pe majoritatea fermelor din România, dacă aceste măsuri fiscale, care au fost propuse peste noapte, vor fi și adoptate. Drept urmare, „taxa pe stâlp” în agricultură va aduce zero încasări la bugetul de stat, măcar asta știți și dumneavoastră, doamnelor și domnilor guvernanți! Și atunci de ce vreți să distrugeți agricultura națională?

Facilitățile pentru angajații din sectorul agroalimentar au fost introduse recent, în comparație cu sectorul IT și construcții. Considerăm că este o decizie rezonabilă amânarea cu un an a eliminării acestor facilități pentru agricultură și industrie alimentară, pentru a permite și antreprenorilor din acest sector să rămână pe linia de plutire în 2025. Reamintim că agricultura și industria alimentară reprezintă peste 12% din PIB-ul României, iar o prăbușire a acestor ramuri economice înseamnă garantat recesiune economică majoră în 2025. Vă asumați acest dezastru, doamnelor și domnilor guvernanți?”.

Agricultura va deveni un sector necompetitiv

În plus, conform președintelui PRO AGRO, Ionel Arion, fermierii români vor trebui să se confrunte anul viitor și cu mărirea salariului minim, respectiv plafonarea adaosurilor la alimente.

„Soluțiile cu mâna de lucru sunt profund afectate având în vedere anularea facilitaților fiscale de care beneficiau salariații din sector, dar mai ales de creșterea salariului minim. Nu putem decât să previzionăm o migrare semnificativă a forței de muncă spre alte sectoare sau spre piața
europeană, fără ca fermierii să aibă posibilitatea reală să devină competitivi în asemenea condiții.

Atragem atenția că deficitul de balanța comercială pe produse alimentare este deja la un nivel istoric negativ, măsurile luate vor adânci și mai mult acest deficit, iar odată cu implementarea acestora, facilitățile de producție vor fi puternic decapitalizate ducând la închiderea acestora. România va fi pusă în situația de a aduce și mai multe produse procesate în același timp fiind în imposibilitatea de a atrage fonduri, sectorul fiind necompetitiv”, a precizat acesta, în cadrul unei scrisori deschise.

Răzvan Prelipcean: Vor fi descurajate angajările și investițiile în agricultură

Direct afectat de noile măsuri prevăzute în Ordonanța-Trenuleț, tânărul fermier Răzvan Prelipcean, care exploatează 55 de hectare de legume, din care 1-2 hectare de solarii, în localitatea Valea Ciorii din județul Ialomița, ne-a declarat că:

„Eliminarea facilităților pentru salariații din agricultură este o măsură profund greșită și neinspirată, luată fără consultarea fermierilor, într-un mod complet imprevizibil! Practic, noi aflăm cu doar două zile înainte, că de la 1 ianuarie va trebui să creștem costurile salariale, în condițiile în care ne confruntăm deja cu un context complet nefavorabil sectorului agricol, afectat deja de secetă și de cheltuieli tot mai mari.
Impactul cel mai mare va fi resimțit în acele segmente care necesită și cea mai multă forță de muncă, precum legumicultura sau horticultura. Eu lucrez în prezent cu 16 angajați permanenți, la care se adaugă zilierii și cred că această măsură nu va avea efectul scontat. Din contră, vom vedea o scădere a numărului de angajați din agricultură, ferme care își vor reduce activitatea și implicit vor fi mai puține impozite încasate la bugetul de stat.
Mai mult, reintroducerea așa-zisei taxe pe stâlp inclusiv în agricultură și în industria alimentară, va descuraja investițiile și așa fragile din aceste sectoare. Toate strategiile publice arată că România are nevoie de investiții, mai ales pe segmentul de irigații și procesare, iar o astfel de măsură nu va face decât să frâneze dezvoltarea lor și să îi taxeze pe cei care intenționau să le facă.”