Ferma: Cum a fost anul 2017 pentru piaţa europeană a maşinilor şi echipamentelor agricole?
Ulrich Adam: Vestea bună este că s-a înregistrat din nou o creştere a vânzărilor de maşini agricole în Europa, chiar dacă cifrele nu sunt spectaculoase. Vorbim de o creştere de două-trei procente, nu mai mult. Desigur, sunt diferenţe majore între diversele categorii de produse, dar şi între pieţe. De departe, Ucraina a fost cea mai dinamică piaţă, iar dintre statele membre UE creşteri semnificative s-au putut vedea în Marea Britanie, în timp ce în Germania evoluţia a fost ceva mai lentă, însă cifrele sunt pozitive şi în această ţară.
Ferma: Ce a determinat această creştere?
Ulrich Adam: Dacă discutăm în mod particular despre echipamentele pentru exploatarea pajiştilor, evoluţia a fost determinată de creşterea susţinută a preţurilor la lapte. Prin urmare, acest segment de piaţă a cunoscut o creştere neaşteptată, iar investiţiile în astfel de utilaje vor continua cu siguranţă şi în 2018. De altfel, în general, interesul pentru echipamentele destinate zootehniei a sporit anul trecut, în special pentru roboţii de muls. De asemenea, pe segmentul implemente s-au raportat evoluţii pozitive, asta reprezentând de obicei un indicator bun pentru întreaga industrie de profil. Producătorii de semănători şi maşini de fertilizat au înregistrat rezultate mulţumitore în ceea ce priveşte vânzările. Pe de altă parte, în cazul tractoarelor şi a combinelor, evoluţia a fost mult mai lentă. Dacă privim cele două mari pieţe, Germania şi Franţa, constatăm o oarecare stagnare. În Germania, de pildă, s-au vândut în 2017 aproximativ 35.000 de unităţi, rezultat apropiat sezonului anterior, iar în Franţa circa 30.000 de unităţi. Rezultatele nu sunt însă definitive, deoarece ne aşteptăm ca în luna decembrie vânzările să fi crescut pe fondul noilor reglementări europene în materie de protecţia mediului, intrate în vigoare la 1 ianuarie 2018. Aceste cifre dau bine pe hârtie, dar e ceva artificial.
Ferma: La ce să ne aşteptăm în sezonul acesta?
Ulrich Adam: Nu cred că vor fi fluctuaţii majore pe piaţă. Ne aşteptăm totuşi la rezultate pozitive. Totul depinde de cât va fi preţul cerealelor. După cum ştiţi, producţiile agricole au fost destul de bune în 2017, dar şi cererea a crescut. Există încă stocuri mari şi asta ar putea influenţa evoluţia pieţei. Dacă producţiile vor fi ridicate, probabil şi apetitul pentru investiţii al fermierilor se va manifesta. Aşadar, este o ecuaţie cu destul de multe necunoscute. Dacă ne uităm la ultimii zece ani, cele mai mari creşteri s-au înregistrat în 2008 şi 2012, când preţurile la cereale au fost foarte bune. Activitatea fermierilor a fost foarte profitabilă în acei ani şi s-au făcut multe investiţii.
Ferma: Cum vedeţi evoluţia pieţei din Europa de Est?
Ulrich Adam: Dacă ne referim la estul extrem, Ucraina este în plină expansiune, cu creşteri de vânzări de aproape 15 procente. O situaţie asemănătoare întâlnim şi în Rusia, unde însă politicile de stat cu privire la subvenţii ar putea crea discriminări între producătorii locali şi cei din afară. Strategia autorităţilor ruse este de a stimula producţia autohtonă în detrimentul marilor companii multinaţionale.
Ferma: Care sunt prognozele de piaţă pentru România?
Ulrich Adam: Din câte ştiu, piaţa românească este destul de fragmentată. Marile exploataţii au într-adevăr capacitatea de a investi şi a se dezvolta, dispunând de echipamente de înaltă tehnologie, în timp ce fermele de dimensiuni mai mici se confruntă cu dificultăţi în a-şi reînnoi flota de maşini şi utilaje agricole. Mi-ar fi greu să dau un pronostic pentru 2018.
Ferma: Referitor la viitoarea Politică Agricolă Comună, unele scenarii susţin o posibilă reducere a nivelului subvenţiilor. Cum va afecta asta dezvoltarea sectorului?
Ulrich Adam: Totul depinde de alocarea financiară de care sectorul agricol va dispune. Iar bugetul va fi cu siguranţă ajustat, luând în calcul ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. {i asta nu este de bun augur, deoarece vorbim de un contributor net la bugetul comunitar. Acest Brexit este o lovitură grea pentru economia europeană. Rămâne de văzut cum va fi gestionată această problemă. Există deja câteva direcţii pe care Comisia intenţionează să le urmeze, aşa cum am aflat la sfârşitul lunii noiembrie, când au fost publicate primele idei cu privire la viitoarea PAC.
Ulrich Adam: „Conducerea CEMA consideră că agricultura europeană are în continuare nevoie de susţinere publică pentru a rămâne competitivă şi a fi sustenabilă. Dar mai sunt multe detalii de pus la punct”.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 2/207 (ediţia 1-14 februarie 2018)
