În parcelele unde nici la această dată culturile semănate în toamnă nu sunt răsărite, se impune analizarea stării în care se găsesc boabele în sol. În funcţie de situaţia concretă, se vor lua decizii cu privire la măsurile care se impun. În paralel se fac observaţii dacă în parcelele răsărite se constată greşuri de semănat, în vederea corectării acestora. Cu ajutorul ramei metrice se fac determinări privind numărul plantelor răsărite şi numărul de fire existente la unitatea de suprafaţă şi se calculează gradul de înfrăţire. O altă determinare se referă la adâncimea nodului de înfrăţire (zona cea mai sensibilă la îngheţ). Punctele în care se fac aceste determinări se marchează astfel încât în primăvară să se poată reveni, prilej cu care se vor face observaţii privind rezistenţa la iernare a soiului cultivat. Cele mai atente determinări se impun a fi efectuate la plantele pretenţioase la răsărire, cum sunt orzul, orzoaica şi rapiţa.
În paralel, se fac şi observaţii privind dăunătorii. Atenţie deosebită trebuie acordată parcelelor în care s-a semănat grâu după grâu, în care apare frecvent gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides) care atacă toamna şi primăvara, iar în iernile calde atacul continuă şi în această perioadă. Un alt dăunător care este activ în tot cursul anului este şoarecele de câmp (Microtus arvalis), care se hrăneşte cu părţile verzi şi cele subterane ale plantelor, distrugând plantele abia răsărite. Şoarecele are anual 6-8 generaţii, cu 4-8 pui în fiecare generaţie.

Doza optimă economic vs. doza producţiei maxime
Lucrările solului şi aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor pentru culturile de primăvară. Seceta din acest an poate să nu afecteze şi recoltele din anul viitor, dacă reuşim să efectuăm lucrările solului într-o manieră care să contribuie la înmagazinarea întregii cantităţi de apă din perioadele următoare. În funcţie de situaţia concretă din fiecare parcelă, de textura solului, de planta care va urma, de lucrările solului din anul anterior, de dotarea fermei şi de starea în care se găseşte solul la data respectivă, fiecare fermier îşi va alege modul în care va lucra terenul.
Efectuarea arăturii de toamnă, realizată chiar şi în ferestrele iernii, a fost mult practicată în ţara noastră. Este ştiut faptul că în solul arat apa va pătrunde mai uşor, mai adânc şi se va păstra timp mai îndelungat, la care se adaugă şi celelalte beneficii privind combaterea buruienilor, bolilor şi a dăunătorilor. Prin această lucrare se vor încorpora în sol şi îngrăşămintele greu solubile cu fosfor şi potasiu, iar pe solurile acide se vor pune sub brazdă şi amendamentele.
Pe terenurile în pantă, lucrarea se va efectua numai în paralel cu curbele de nivel, pentru a preveni eroziunea. Efortul de a lucra în câmp chiar şi când temperaturile sunt scăzute este pe deplin motivat. Acumularea apei în sol în condiţiile de excepţie din acest an este importantă pentru toate zonele agricole ale ţării.
Aplicarea îngrăşămintelor chimice trebuie făcută la nivelul dozei optime economic şi nu la nivelul dozei producţiei maxime, care este mai puţin eficientă economic. Pentru aceasta, cartarea agrochimică este obligatorie, în această direcţie multe dintre firmele cu care lucraţi dispun de laboratoare proprii şi pe baza analizelor vă ajută şi la calcularea dozelor.

Decizii importante pentru campania din primăvară
Asigurarea seminţelor, îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru primăvara viitoare constituie o importantă acţiune ce trebuie precedată de întocmirea planului de cultură din primăvară. În acest sens trebuie să decideţi ce plante cultivaţi, pe ce suprafeţe, ce soiuri (hibrizi) se vor semăna, care vor fi plantele premergătoare, desigur, în funcţie de starea de fertilitate a solului. Pentru orientarea mai bună în luarea deciziilor, în câteva cuvinte voi reaminti cele mai importante aspecte pentru fiecare dintre obiectivele menţionate.
La alegerea plantelor pe care le veţi cultiva va trebui să se respecte obligaţiile care revin prin contractele deja încheiate şi respectarea asolamentului existent în fermă. Totuşi, se impun modificări în acord cu următoarele realităţi existente:
– accentuarea schimbărilor survenite în climatul ţării, pronunţându-se tot mai mult tendinţele de aridizare;
– starea de fertilitate tot mai scăzută impune introducerea plantelor amelioratoare pentru sol în planul de cultură, respectiv a leguminoaselor anuale şi perene;
– diversificarea speciilor cultivate, care în ultimii ani s-au redus atât de mult, încât nu mai poţi avea un asolament raţional, benefic pentru întreaga activitate din fermă.
Ce soiuri (hibrizi) vom semăna? Aceasta este o problemă foarte grea din cauza diversităţii de material genetic existent pe piaţă, provenit din toate zonele geografice, unele apropiate de condiţiile noastre climatice, dar şi unele care nu se potrivesc. Cele mai sigure soiuri şi hibrizi sunt cele obţinute în ţară. Cultivaţi la fiecare specie 2-3 soiuri, pentru siguranţa recoltelor chiar şi în anii cu condiţii climatice care se abat mult de la cele normale pentru zonă.
Multă atenţie trebuie acordată rotaţiei culturilor. Evitaţi monocultura la toate speciile şi în special nu uitaţi să evitaţi în rotaţie plantele cu boli şi dăunători comuni; evitaţi să cultivaţi specii mari consumatoare de apă după cele cu consum ridicat de apă; folosiţi speciile cu înrădăcinare adâncă după plante cu înrădăcinare superficială.
Cumpăraţi pentru semănat numai sămânţă certificată. Solicitaţi la cumpărarea de la furnizor buletin oficial de calitate, din care să rezulte puritatea fizică şi cea biologică, germinaţia, starea fitosanitară, anul producerii, cu ce substanţe a fost tratată, când şi în ce zonă a fost produsă.
Spaţiile în care se depozitează sămânţa până la data semănatului în primăvară trebuie să fie uscate, în prealabil dezinfectate, deratizate, aerisite, cu posibilităţi de a interveni în cursul iernii la nevoie.
Aprovizionarea din timp cu îngrăşăminte şi pesticide se poate efectua numai după data stabilirii tehnologiei de cultivare a fiecărei specii. Ca şi în cazul seminţelor, depozitele în care se păstrează pesticidele până la data utilizării lor trebuie să fie conforme cu prevederile specifice pentru fiecare produs şi să asigure respectarea normelor de protecţie a muncii şi a mediului înconjurător.

Alte lucrări specifice perioadei:
– verificarea produselor depozitate, atenţie deosebită acordându-se produselor cu conţinut ridicat de apă;
– efectuarea reparaţiilor la întregul inventar de maşini şi utilaje din fermă. Se impune a lua legătura din timp cu firmele de la care s-a făcut achiziţia tractoarelor şi maşinilor din dotare, în vederea procurării pieselor de schimb;
– reţinerea zăpezii pe culturi cu ajutorul parazăpezilor, în mod special în zonele unde încă nu s-au refăcut perdelele de protecţie împotriva vânturilor;
– în situaţiile în care zăpada cade în strat gros pe pământ neîngheţat şi apare pericolul de epuizare a plantelor, este benefică lucrarea de tăvălugire a zăpezii.

ŞTIAŢI CĂ…
• peste 70% dintre tipurile de sol ale lumii se găsesc şi în România;
• efectuarea incorectă a lucrărilor solului poate determina pierderi de recoltă de peste 70%;
• toate intervenţiile făcute prin lucrările solului asupra formei naturale a acestuia trebuie să fie minime şi numai în concordanţă cu mediul natural;
• cercetări actuale, din toate ţările cu agricultură avansată, au pus în evidenţă că prin arătură se introduce în sol o cantitate mare de oxigen, peste necesar, care conduce la arderea humusului şi eliberarea în natură de: CO2, NH3, NH4 şi o serie de minerale;
• din arderea prin arătură a unei tone de humus se eliberează în natură cel puţin 680 kg carbon şi bioxid de carbon. În consecinţă, se impune ca prin lucrările terenului să-l mobilizăm doar cât este necesar, ca să se asigure păstrarea apei şi un raport normal între apă şi aer, favorabil atât plantelor, cât şi solului.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/223 (ediţia 1-14 decembrie 2018)